. #9632; .nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;

sect;COALA SUPERIOARÄ DE MEDICINÄ VETERlKARlnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; . \

No. 45

CONTRIBUTIUNI

#9632;

I/A

STÜD1ÜL TETMOSÜLÜI.

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; *nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;

EXPERIMENTE ASÜPRA TRATAMENTUIUI SEÜ .

T E Z A

PENTEU

DIPLOMA DE MEDIC YETERIlfiR .'⁽

DEnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; %'nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; i- ^ ,- \

A. DOGMANnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 4V ilaquo;laquo;^ ^y. /

raquo;--' -

Prewntatä si sitsJiMutd ilaquo; .yl?..- Aprilie 1891 , *^^rf

-#9632;^c^^=-

r.UCURESTf

111, TIP. THOMA BÄSILKSeU, BULEVARDUL ELISABETA, ill

1891

SCOALA SUPERIOARÄ DE MEDICINA VETER1NARÄ

Director : D-nul Al. T. Locusteanü

DOMNII PEOFESOKI :

Anatomia Gencralä............\

Istologia................

Anatomia dcscriptivä si comparutä.....

Teratologia ...............

Fisiologia gencralä si specialä.......

Terafentica ieoreticä si expcrimentalä ....

Pathologia generdlä....... . . . .

Anatomia pathologicä gencralä cu dcmonstraliun,

vticroscopicc. ..........

Insperlia sanitarä a cänmrilor.......

Clinica propcilcoticä.............

Patologia mcdicalä............\

Clinica mcdicalä. .......,...]

Patholagia chirurgicalä..........)

Clinica cJrirnrgicalä............J

Polilia sanitarä veterinarä.......

Fathologia boalclor contagioasc......

Microhiologia tcoreticä si pract'cä.....

Legislaiia cojncrcialä veterinarä......

jMedicina legalä, cu studinl ißitocsicatiunilor . Aledicina operatoarc teoreticä si praclicä . .

Anatomia topografuä..........

Ksferiorul animalelor domesticc......

Arta potcovitului teoreticä si praclicä . . .

Igiena................

Agrononiia hi raport cu medicina veterinarä

Zootecnia generalä si specialä.......

Botanica...............

Zoologia...............

Fisica ................

Chimia organicä si anorganicä......

M.-Vet.nbsp; nbsp;C. Gavrilescu

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; A. I. Locusteanü

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; Chr. Calcianu

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;M. Colben

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;I. Popescu

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;G. A. Persu

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;P. Oceanu

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; C. N. Vasilescu La facultatraquo;a de medicina

SEFII:

Sef de clinica ..,#9632;. _ al lucrärilor lisiologice. _ _nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; anatomice

M.-Vet. P. Constantinescu

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;AI. lepurescu

N. Filip

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;P. Stavrescu

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; G. Demetrescu

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;D. Negulescu

 V. Augustin Dr. A. Babe? Ulvineanu D. farm. M. Stoenescu

de boale contagioase f politic sanitarä,......j

zooteenice

nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; anathomopatologice.

_n _rnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; _Bnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; medicina operatoarc

jj j,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; _nnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; clinica externä

jj nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; farmacologice.

,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; fisice si chimice, .

Medic c.mferi ntiar........

Manipii'alinni farmaceutice ....

#9632;

JURIUL DE PROMOTIUNE

Pre$edlnte; D-nul Profesor A. I. LOCUSTEANU . G. A. PERSU ,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; . P. OCEANU

Menihri :

,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; I. POPESCU

,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; C. VASILESCU

Scoala considem opiniunile expuse hi aceastä lucrare ca proprii ale autorului si nu are sä cxprime nici aprohare, nicl desaprobare.

fca/a/ut Jt t^wtame/ ^ne/^

Pmtru sucrificiile mtinsc cc all fdctit hi tot tinipul stuiliilor mck, ve voiü pästru totdeatma cm mat vie reeunostintä.

^SlowvnniwX

yeorycJ^l. %£erju~D

^if^cMi' /ii ; /coa/a SSu/icitoaifi e/e ^y/Scc/i'ct'nd ^e/crinairt

Dt'ctic aceasiä lucnirc ca scum i/e deer* scbitd constderutiunt si yceunostiniä.

)

Profesor la Scoala Supcrioarä de Medicinä Vetcrinarä, Mcdic Veterinär sef al armatei, etc. etc.

Cunosiintele pretioase ce am cäpätat de Ui D-roasircy prccmti si Ininätatca ce 't/it all avätal, me fac a nu uita niciodatä rcspeelid sl reeunostintu cc ve datorez.

D-lui loan Jopefp

Profesor la Scoala Supcrioarä de Medicinä Vetcrinarä, Mcdic Veterinär de Corp de armatä.

Pentru pän'ntestele D-voastre eonstlit si Inmavohitä cc 'mi a/i arälal, vi räiin'm feennoseätor.

Profesor si Director la Scoala Superioarä de Mcdicinä Veterinarä.

rentni bunavoinlä cu eure 'mi anper-mis a ulcälui aceastä htcrart in laborraquo;-tonü D--'., preettm st pfiitni cnnostinldc a- 'mi till impäriäfü, vi foiü fi loli/eauua recmtoscHor,

Profesoriloi^ mci

Respcft.

Directorul punctului de observatie Constanta

Vi mullumesc pentru preliosul aju/or et 'mi ati dat in htcrarea ueestei lezc.

Dlaquo;luil S* Veres

Stimä,

OF SI G

Mire

PARTEA I

GONSIDERATllM GENERALE ASUPRA TETANOSULÜI

CAP. I NATURA SI ORIGINA SA

Istoricul acestei maladii e poate eel mai intere^ant pentru cercetatorul mersului evolutiv al doctrinelor me-tlicale din timpil eei mat depärtatt si päna astäzi. Niei o boalä nu a fost mai caraeteristic sustinuta si nici una nu a putut da mat mult sprijin si satisfactiune diver-se!or teorii ale deosibitelor epoei ale medicinei ca te-tanosul.

Escluzend cele alte teorii de o ordine mai secondara, asupra naturet intime a acestei boale, gäsim douä mai principale :

a) Teoria fisiologicä cea mai veche si acea care s'a bucurat de cea mai inalta autoritate. Ca sprijinitori ai acestei teorii, gäsim pe Brown-Secquard, Larrey, Barteleben, Richelot, la inceputul carierei sale, Peyron si a[\n. Aceastä teorie a fest cunoscuta din timpii lui

Gallien. Dupä dänsa flrele nervoase sufer, transmit iri-lat.iunea la ccntru, aci hiperexcitatie, de unde turburäri si reflexul tetanic.

b) Teoria humoralä, dupäcare in organism s'ar forma o otravä; Ori cä aceaslä olravä vine din atarä, trece in curentul sanguin, intoxiceazä sistemid nervös care la rendul seü provoacä turburäri musculare. Ca snslinä-tori ai acestei doctrine, sunt maiales Browman, Zenker si Brieger.

Verneuil^! in cea dintäiü comimicare a sa asnpra ob-servatiunelor culese, relativ la aceastä boalä, verbind despre teoriile emise asupra tetanosului, coral)ate pe cea üsiologicä si humoralä ca fund cu total opuse celei moderne seimtifice, adicä teoriet microbiene.

Suntem aläturi de Verneuil in contra acelora cari ad-miteaü si cari mal admit poate done forme la tetanos, adicä traumatic si reumatic; nu putem insä exclude interpretatia üsiologicä si humoralä a fenomenelor teta-nice. Pentru noi aceste teorii nu sunt false, ci incom-plecte. Aläturi cu teoria modernä microbienä, avem complexul interpretatiunilorcari ne daü deslegarea pro-hlemei etiologiei si patogenici acestei boale.

Verneuil ca si Richelot, la inceputul carierei sale, nu profesaü de cät ideile oficiale ale timpului, eraü ner-visti. Multiplicitatea casurilor de tetanos ce le-a vezut in cariera lor, fiind si inzestratt de un spirit profund de cercetare, ii conduse sä bänuiascä natura infectioasä a maladiei.

In 1884 Nicolaier a gäsit bacilu, ce produce tetanosu in päment, dar nu 1-a putut isola. In 1885 Rosenbach 1-a gäsit in puroi la oament tetanief.

Verneuil² aduce in fata academiei o multime defapte

¹nbsp; Academic deMcdecine, 1887.

2nbsp; Academic de M4decine, 1887 Octobre.

clinice, care in majoritate find a dövedi Datura infec-tioasä a maladiel si mar cu seamä origina sa.

Aceastä din urma asertiune o sprijinea pe faptul cä mare parte din tetanic! fusesera räniti de cai, ori in contact cu cai sau cu ustensile equine.

Ferrari ' pretinde cä a desvoltat tetanos in conditiu-nile acestca : a luat sänge de la o bolnavä Incä in viätä ; dupä moarte a luat din lichidul cefalo-racliidien. A fäcut insemäntäri pe gelatinä si a vezut cä se desvoltä un stafilococ care, inoculat la epure, a dat tetanos. Apoi cu sänge de la acestepure, prin inoculatiune, a prödus tetanos la un al doilea iepure.

Carle si Rattoe sustin acelasi lucru, adicäcä microbu tetanosului ar li un stafilococ.

E. 0. Schakespeare ² din Filadelfia raporteazä niste experience pe care, ziceü-sa, le-a fäcut asupra iepuri-lor cu substanta din bulb si meduvä de la cai si asini tetanici. A täcut inoculatiuni sub dura mater si sub piele si animalele aü pierit de tetanos. D-sa conchide : 1) Cä tetanosul calului si asinului este, dacä nu tot-d'a-una, dar eel putin cäte odatä, o maladie infectioasä ; #9632;2) Cä in timpul evoluttei acestei maladii se elaboreazä un virus care, inoculat sub dura mater, e capabil sä produeä tetanosul; 3) Cä acest virus e continut in bulb si meduva spinärü. Autorul pretinde cä boala ar putea fi tratala ca si rabia si cä: a) virulenta virusului tetanic ar putea fi reintäritä prin inoculatiune intracranienä din iepure in iepure; b) virulenta se poate atenua ; c) efectele obtinutc prin inoculaUunile materiei tetanice sunt mat intense cänd inoculatiunea e fäcutä sub dura mater de cat cänd se practicä sub piele.

¹nbsp; IV Reuniune a Soc. Italiane de Chir. Genua 1887.

²nbsp; Congres international de stiintc medicate Vaschington 510 Sep-tembrc 1887,

Brieger ' gäseste trei ptomaine in carnea animalelor tetanice: tetanina, tetanotoxina si spasmotoxina pe care le socotesfe ca cause determinante ale boalei. In 1888 Charvot ² comunicä societätii de Chirurgie o ob-servatiune a sa intitulata: Plagä contusä a regiunei malare drepte prin o loviturä de copitä de aal. Evo-lu^ia normalä a plägel in primele zile, apoi paralisia facialä dreaptä; trismus; generalisarea tetanosulm, sect;i in fine moartea.

Aceastä observatie nu stie autorul in favoarea cärei origini sä o atribue: ecquine saü telurice.

Richelot, in teza sa de agregatie (1870), sustine teoria nervoasä a tetanosului'. De curänd insä e convins de natura infectioasa a tetanosului si relateazä³ cazid unei femei de 21 ani care operatä pentru o Salpingo-ovaritä gravä, la 15 lunie muri de tetanos a 7-a zi dupä operatic. Se cärase bäligar prin curtea spitalului in zilelc de Hi19 lunie. La 5 Julie o altä femee operatä, moare iar de tetanos. Oamenii de serviciü aduseserä pe pi-cioare bäligar in salon. Aceasta bänueste autoruL

Fäcend cerceläri in praful de fän Rietsch ⁴ gäseste bacilu tetanic färä a'l putea insä izola. Acelasi lucru fac mai multi alti.

In 1889 se isolä in fine bacilu tetanic. Kitasato ^s il'a isolatceld'intäiü din plagile ömenilortetanici; iar Babes,⁶Pnscariu si Boldescu il-aü izolat cei d'intäiü de la cal. Acesti autori aü constalat cä bacilul tetanic resistä mai mult timp la temperaturä de 80deg;, fapt ce if a ajutat

¹nbsp; Socidte de Medicine, Practique 1887 Brieger.

²nbsp; Charvot, Societe de de Chirurgie, Oct. 1888.

³nbsp; Richelot. Academie de Medicine 11 Sept. 1888.

⁴nbsp; Rietsch. Academie des Sciences 1888.

⁸ kitasato. XVIII congres de Chirurgie Berlin 1889.

⁶ A. Antonescu. Studii asupra bacilului tetanosului. Bucurcsti 1890.

mult in izolare. Putin mal inainte Trasbot ' se inscrie intre acei can admit origina microbienä a boalei sect;i comunica Academiet de Medicinä niste experiente. D-sa a transmis tetanosul succesiv la trei animale cu frag-mente din tesulul plagei initiale.

Ti/.zoni ² pretinde cä ar fl gäsit done feluri de mi-crobi, unit cu sporal terminal rond, altii cu sporul oval.

Treptat, tieptat, origina equinä a tetanosului, sustinutä de Verneiul siogur aproape, incepe a pierde din teren si sä capete teren origina teiuricä. In acest sprijin vin mai intäiü cercetärile lui Nicolaier care in 1884, cäu-tänd bacteriele care se aflä in päment, gäsi sect;i pe acea a tetanosului. Sormani dete animalelor furage pline de päment, dupä slrade, dupäcämpii ingräsate cu ingräsä-minte animale, din curti, grädini' etc. si nu a putut de-tennina tetanosul. Aceasta insä nu a putut contesta origina teiuricä, de oare-ce s'a dovedit cä excrementele acestor animale eraü tetanogene. Peyraud ^a pretinde cum cä asertiunile acestea nu stint intemeiate, de oare ce dinsul a obtinut in tot-d'a-una rezultate negative cu bäligar si pämänt inoculat sub cutaneü la animale.

Bacilu tetanic pare a nu se gäsi de cät numai in anume terenuri unde exist deposite de materii organice in pu-trefactie si mal ales acolo unde sunt substante amoni-acale. De aci, lie prin alimente, tie prin bäuturi, tree accidental prin calea digestivä a animalelor färä alede-termina tetanosul de cät numai atunci cänd ar exista lesiuni. Sanchez-Tolledo, si Veillon * s'aü convins ca si Sormani cum cä animalele (soareci albi si cenusü, Cobay, iepuri) hräniti cu alimente slropite cu culturi

¹nbsp; nbsp;Trasbot. Acadcmie des Mcdecinc, 1890 Fevrier 101.

²nbsp; XIV. Reuniune a societäti! Italiane de Chirurgie. Florenta 30 Martii 2 Apnlie 1890.

³nbsp; Peyraud. Academic de Mcdecinc, 7 Octobre 1899.

⁴nbsp; Socictii de Biologie, 11 Octobre 1890.

de tetanos, nu capätä boala, dar cä excrementele lor sunt tetanogene. Aceste cercetäri aü determinat peau-tori a cäuta bacilul tetanosulai In excrementele anima-lelor sänetoase sect;i indreptandu'si experientele asuprä calului |i boukii, aü gäsit aproape constant bacilu la aceste animate.

Knud Faber, ' care a aflat si adeverata otravä a ba-cilului tetanic, sustine in urma experienteior sale cum cä origina ecquinä a boalei nu are nici o dovadä pentru a fi incä sustinutä.

Renvers ² relateazä niste observatiuni, din cari se constatä cum cä trei oameni tetanici datoresc boala unor intepäturi cu niste uschii de lemn din päment. Gu aceleasi aschii, spune autorul cä a putut produce boala la soareci.

Din multiplicitatea atätor observatiuni cari vin in spri-jinul unor interpretatiuni scimtitice, astä-zi se stie cu sigurantä absolutä, cä aceastä boala e de naturä bac-terienä, cä ea e produsä prin bacilu numit al lui Nico-ia'ier, care secretä o otravä peste mäsurä de toxicä sect;i cä acest bacil se gäsesto in päinänt mai ales acolo unde abundä materiele organice. In cea ce priveste origina exclusiv ecquinä e cu lotui contestabilä prin faptul cä bacilul nu e inherent calului; el se gäseste mai in toate felurile de alimente ale animalelor si aproape la toate animalelein exeremente. Galuletetanifer ca ori-ce animal care se culcä pe päment s'ati asternut vegetal. El,ca si bri-care altul, poate purta bacilu pe pär, pe copitä etc. Loviturile de cal fiind mai numeroasesi mai puternice de cat alter animale si prin urmare casurile de tetanos mai dese in urma acestor traumatisme, a fäcut pe unii se pue pe socoteala calului origina teta-

¹nbsp; Semainc Mcdicale.

²nbsp; Renvers Socictate de Med. Internä. Berlin 7 lulic 1890.

nosului. Obsevatii numeroase gasim in analele acestei maladü cänd cultivatorii, grädinarii etc. cari n'aü vcnit in contact cu animate si cu toate astea ränindu-se la lucrarea pamentidui aü cäpätat tetanos.

CAP. II BACILU TETANOSULUI

CARACTERELE

Kitasato izoländ bacilul tetanic din plaga unu'i cm a-tins de tetanos sect;i cultivändu-l a constafat cum cä, a-ceasta bacterie presinta forme diverse.

Asa une on e alongit liniar, alte-ori scurt si gros sail bastonas subtire nesporulat; apol in formä de ac cu gamälie, adicä cu spor terminal rotund etc.

Tizzoni ¹ pretinde cä ar li done bacterii, una cu spor rotund, alta cu spor oval. Noi nu i'am gäsit, lie din terenuri lie din culturi, de cat sub formä de basto-nase, unele mai lungi, altele mai scurte cu si färä spor terminal si acesta apropiindu-se cänd de forma rotunda cänd de cea ovalä. Bacilul tetanic e unul din cei mai respänditi in naturä, el se alia in pämant, alimen-tele ammalelor, excremente etc.

lzöla,rea.lt;ltrLte,ren.TXPt. Piobele de pämant ce ne aü servit la experimente, aü fost luate de pe strade, din manej, din livedea üppler, locul viran vecin scoa-let din praful luat din rugolele pavajului grajduku sco-lei, din praful resultat din mäturatul camerilor etc. Din fie care din aceste terenuri am inoculat cäte un soarece. In cercetärile noastre ne-am servit de soared

(i) Tizzoni Societ. Italiane de Chirurgie 1891

can se pretez destul de bine experitnentelor. Am in-trodus mici fragmente de pamänt din locurile aretate in mici buzunare sub cutanee practicate in regiunea sacralä.

Trei Foareci (manej, livedea Oppler. grajd) aü murit de septicemie ; ceilalti, afarä de eel inoculat cu praf din camere, aü cäpätat tetanos. De la soareci'cu teta-nos escisan punctul de infectiane cu o parte din tesut si torul '1 trituiam intr'un mojar sterelizat. Dupä ce to-tul era redus in pastä, turnam putinä gelatinä -j- Z user incalzitä, amestecam cu pistilui, apoi desertäm ames-tecul in o micä eprubetä de sticlä. Inutil a repeta cä totul este sterelizat. Aci gäsim un insemnat numer de bacterii; mi le-am putut determina pe toate pentru-cä aceasta ne ar fl luat o mare parte din timp. Ceia ce am putut constata, in timpul lucrarilor noastre ulterioare, e cä sunt si alte multe bacterii anaerobe pe längä acelea ale tetanosului. Pentru-cä temperatura de 80deg; ucide multe bacterii sub formä sporularä, am supus tubul de emulzume la aceastä temperaturä timp de 13 ore. De aci insamäntam tubi Ag. -f- Z, se supune la exci-catorul Fresenius (unde ie un vas cu acid pirogalic in-tr'o solutiune de potasä causticä); Oxigenul aci e ab-sorbit aproape in total si vasul e incbis ermetic pen-tru a nu mai veni un altul din afarä. De alt-fel se slie cä nu este tocmai strict necesar ca oxigenul sä lip-seasca cu totul. La 39quot; culturile se desvoltä bine, a-desea insä cu murdärii la suprafatä.

Dupä 00 ore se remarcä coloniile caracteristice ale bacilului tetanic.

Dacämacroscopicesect;te si microscopiceste avem presu-punerea de inpuritate, atunci spargem ebrubeta la fund, luäm o micä portiune din agar unde bacilul e mat bine desvoltat si o emulsionäm din noü in gelatinä Z, o supunem la o temperaturä de 80deg; timp de 1!2 oie.

Apoi Insamintänd tubii cu Ag Z si punänd sub clo-potul lui Fresenius in teronostat la 3738deg; obtinem culturi foarte bune, dupä 23 succesiuni de acestea. Acesta a fost procedeul care ne-a dat cele ma'i bune resultate. Toate cele-l'alte procedee, cu cristalizoare, süclele lui Liborius, aparate de hidrogen etc. ni s'aii pärut prea complicate si cu neputintä de a da rezultate sigure si mai ales ni s'a pärut ca acele procedee ar influenta asupra naturei intime a bacilului.

Un procedeü cu totul noü de izolarea acestei bacterii este acela al DD. Vaillard si Vincent ' DD. iaü produse in care s'ar afla si bacilul tetanic, le pune in bulion simplu la temperaturä de 38deg;39deg;. Dupä 5 zile bu-lionul este turbure. Le supune apoi la -f- 100deg; timp de 2 minute. Se insemänteazä de aci un bulion. Acestase aseazä in vid la -f- 38deg;30deg;. Dupä ce se desvoaltä co-loniile il pune iaräst la -f- 100deg; timp de done minute. Apoi fac din nod aceeasi operatie. Autorii spun cä dupä 34 operatii obtinem culture pure. Procedeul acesta, de si ingeniös, nu ni se pare tocma'i de reco-mandat si iacä pentru ce : fäcänd cercetäri, dupä cum vom areta mai departe, asupra resistentei bacilului la cäldurä, not am constatat cä la 100deg; tbnp de 72 2 minute, bacilul tetanic in bulion -{- Z in eprubete cu diametru de cäti-va milimetri, moare, pe cand in ba-loane moare dupä 3 minute. Dacä insä baloanele au un diametru mai mic si päreti subtiri si dacä in loc de a fi luat de sub clopot asezat la temperafura came-rei ie luat de la termostat si pus de a dreptul intr'un vas cu apä in üerbere, atunci chiar dupä 2 minute bacilul tetanic moare. Procedeul acesta de izolare mai cu seamä in produse undepoate abia se gäsesc cäte-va individualitäti de bacil ni se pare putin recomandabil, cäci se poate prea bine intämple ca temperaturä sä'i

¹ Vaillard si Vincent. Annalcs de l'institut Pastour. Janvier 1891.

#9632;*nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 2

omoare, cänd din intamplare s'ar afla spre peretii vasului.

Un alt procedeii, prin care am cäutat bacilul in te-renurile sus arätate, a fost urmätorul :

Nu am trecut pämäntul prin animale, ci de a dreptul in eprubete sterilisate, peste care am turnat bulion-j-Z sau bulion simplu. Aceste eprubete le am supus la tem-peratura de 80quot; cäte ^ll_t orä, de douä, de trei saü de patru oii' succesiv la cäte 24 ore de interval. Dupä aceea am insamäntat tubi cu Ag Z, procedänd apoi cum am aratat mai sus, adicä noi sterilisäri si noi trans-plaotäri pe Ag Z. Prin acest din urmä procedeü colon iile bacilului se desvolt foarte greü sect;1 mai nici odatä nu sunt pure.

IzolarecL din, altrrxejvte. Fänul de si nu tot d'a-una insä adeseori contine si bacilul tetanic. Din 5 probe am gäsit sect;i isolat bacilul Nicola'ier in 3.

Nu am putut avea dale certe asupra originet exacle a acestor fänuri; ceea ce am putut constata insä ie faptul cä probele luate din floare de fän sunt mai bogate in bacüi ca acele luate din mijlocul cläiei.

Paele de gräü si orz bätute cu masect;ina, din 5 probe nici una nu ne-a dat bacilul. Acele insä ce a servit ca asternut cailor si boilor, din 3 probe una ne-a dat bacteria tetanosului.

Cocenü de pormnb culesi dupä drum, din 0 probe in patru s'a gäsit bacilu Nicolaier, trebue insä notat cä acesti coceni ieraü foarte murdari.

Orzul sect;i ovezul in boabe din patru probe nu am gäsit nici odatä.

Pommbul in boabe, nici odatä.

Cartofil din 5 probe in 2 am gäsit bacilul. Procedeul do izolare a fost urmetorul: Mici cantitäti din alimen-tcle sus arätate eraü sectionate märunt sect;i spälate ou foarte putinä apä slerilisalä. Totul se strecura prin o

sitä flnä si lichidul murdar ce resulta era parte ino-culat la animale, parte trecut in bulion si tinut la -[-^O timp de 2 ore si insämäntat apoi in eprubete cu Ag-j-Z, dupä 2 saü 3 sedinte din 24 in 24 ore ; apoi microbu cäutat si izolat asa dupä cum am arätat la izoiarea lui din terenuri.

IzölcvrecL cLtn, mcctertile fecale a, deosebitelor antmale. Sormani ' dänd animalelor furage pline de pämänt dupä strade, camp ingräsat etc., nu a putut determina tetanosul, dar a constatat cä materiile fecale ale acestor animale contineaü bacilul. Sanchez-Tolledo si Veillon ² aü constatat bacilul tetanic in escrementele caltilut si b.oului sänätos. Chicoli-Nicola ³ l'a aflat in materiile fecale ale calului atins de tetanos. In Decem-brie 1890 .D-nu Profesor V. Babesect; comunicä societätei de Medißinä din Bucuresect;ti cum cä a gäsit bacilul teta-nosului in materiile fecale ale unui om tetanic din ser-viciul D-lui Dr. Kalendero. Peyraud ⁴ din Libourne spune cä nu a avut de cat resultate negative in cerce-tarea bacilului in materii de asemenea naturä. Pentru convinctiunea noasträ am fäcut cercetarea materiilor fecale la mai multe animiale domestice si de laboratoriu.

La cal din 8 probe in 2 am gäsit bacilu, caii eraü sänätost.

La un cal tetanic, din spitalele sect;coalei, asemenea am gäsit bacilu.

La asin, din 2 probe, in ambele am gäsit bacilu.

La boü, din 3 probe, l'am gäsit la una.

La caprä, din 2 probe, luate de la 2 capre ce träiaü in acelasf grajd cu un cal tetanic, l'am gäsit la i.

La cdini, din 7 probe, nu l'am gäsit la nici unul.

¹nbsp; Sormani Gazeta Medica 1890

²nbsp; Sanchcz-Tollendo si Veillon Sociutc de Biologie 1890. ⁸ Chicole-Nicola Semaine medicale 1890.

* Peyraud Academic de M^decine, Octobre 1890

La epurt, din 3 probe, luate de la cel sanätosi, l'am gäsit la unul. La unu tetaaisat, asemenea ram gäsit.

La sect;oaricü albl mnätofi, nu l'am atlat.

La sect;narlcn albi, tetaaisati l'am aflat.

La sect;oaricü cenusect;ii l'am constatat la 1 din 2.

/.(( porcl, in palm probe nu l'am gäsit in nici una.

La porumbei, gäini, rate sect;i curci, nu.

Izolarea din aceste materii s'a fäcut dupä procedeele arätate. Parte s'a inoculat in buzuuare sub cutanee la epuri si punctul infectat de la animalele can aü pre-sintat tetanos s'a emulsionat cu bulion. S'a supus la temperatarä de 80deg; din 24 in 24 ore in 2 3 ran-duri succesive; s'a insämäntat bulioane -\-Z si Agar Z. Supunerea la 8(gt; incepea din nou timp, de 2 ore, dacä culturele päreaü impure.

Parte nu se treceaü prin animale si se amesteca cu bulion se supuoea la -[- 80deg; in 3 sedinte, apoi insäman-taö mediuri. Goloniile desvoltate eraü izolate ca in pro-cedeul precedent.

MORFOLOGIA BACILULUI

Bacilul pur, izolat insämäntat in bulion simplu se inmultesect;te la 38quot; 39deg; in vid, asa cä peste 45 50 ore se constatä o masä nebuloasä in sänu mediului ; aceaslä pululatie e mai activä in bulion Z pentru cä lurbureala se constatä dupä 30 36 ore. Pe Ag ^ Ycillanl si Vincent spun cä se desvoltä a 3^a 4^a zi. Noi am constatat colonil destul de frumoase 40 50 ore. La inceput se observä pe trajectul acului puncte mici izolate, apoi alungirea acestor puncte cu radiatiunt laterale si in fine unirea lor pe tot trajectul acului cu o desvoltare relativ mai micä cätro surfata agarului päiia la im ceutiiiietru piol'unzime.

La incepnt 4000 ore nn sc gasesc bacili spniiihilj sail sunt foarte rodusi; dupä a 5^a zi ei so inmul.tesc.

Totasi ei sunt mai numerosi la billion do cat, in Ag Z. Baciiu pe Ag-f-Z so desvolta l^ine si färä a mat fi supus vidului. Virulcnta insä a bacteriilor teta-nosului din ciütnrelc pe Ag Z in aer liber, e mai puün intensä de cät cänd acest microb e inmultit in vid. In bulion siinplu mai ales baciiu Isi pordo din vi-talitate tara a muri dupä cäte-va zilc, cänd balonnl o tinut sub vatä in aer liber.

Condifytixnt de. desvoliare. Vaillard si Vincent spun cä gradelc de vegetatie ale bacilulni tetanic sunt intre 4-44deg; 43deg;; cä laiiquot; nu se desvoll, la 18deg; 20, abia la 20 25 desvoltare lenla. Dar exact aceste cifre le-a indicat mat Inainte D-nii Dabes si Boldescii ¹ D-lor aü arätat incä din 1800 cä la temperatura doiiquot; nu se mai desvolta ; la 18deg; ^O¹¹ cresterea devine aparentä dupä o säptämänä ; la 20deg; 25deg; ineep sä creascä dupä #9632;i zile. Noi am incercat sä verificain putin aceste aser-tiuni, märginindu-ne la temperatura minima indicalä. In o camera a caret temperatura oscila intre '12ⁿ 14deg; am pus mai multi tubi de Ag-f- ^ insämäntati cu acul de platinä din o cultura recentä si clouä baloane mici cu bulion -f- Z insämäntate cu tetanps tot din aceiasi provenienlä. Dupä 20 zile nu se constatä nimic cu o-chiul liber. Bulionu e limpede si pe trajectul acului in tubi cu agar nimic care sä indicc o desvoltare a nis-cai-va colonii microbiene. Fuse insä la termostat cul-turele s'afi desvoltat bine, in aceiasi mod si in aceiasi timp ca si cänd ar li tost insämäntate de curänd. A-ceastä micä experientä dovedeste cä daeä la aceastä temperatura de IQ⁰ \¥ microbu tetanic nu pululeazä,

¹ Boldescu A. Cercetäri experimcntalc asupra gtiologici tctano.sului, JJueuresti 1890.

el Insä nici nu piere ci se conservä de sigur, poate sub formä sporularä.

Cercetänd mediurile in care se desvoltä mal bine bacilli, am constatat urmätoarele :

Pe cartott abia creste.

In bulion simplu creste foarte bine, mai ales in vid; virulcnta se pästreazä atät timp cät stä ermetic inchis.

In bulion -{- Z creste mai bine.

In gelatinä Z sect;i Ag Z se desvoltä bine sect;i cultu-rele 'si mentin virulenta mai mult timp de cat pe ori ce substantä, cu conditie ca ele sä fie mentinute la a-däpost de luminä si mai ales de cäldurä de peste 4-25deg;.

iTtocuIccftuTiile ciiltzirelor la. aTvimale. Dincer-cetarile dcosebitilor autori, observatiunile clinice si ve-rificärile ce am putut face, animalele se pot clasa ast-fel dupä ordinea susceptibilitätei lor: calu, asinu, soarecii cenusii, soarecisi sobolani albi, sobolanii cenusii, cobar, iepurele, porcul, cäinele, vrabia, boii, oaea si capra. Nu am putut pänä acurn determina tetanosul la rate injectändu-le dose marl de virus. -Asect;a am spart tubii culturi, pe Ag Z, l^a partea inferioarä, culturi verifi-cate ca virulunte la soarece, iepure si cäine; cu un cutit sterelisat am luat tot cilindrul colonielor, de-barasändu'l, pe cat s'a putut mai mult de substanta undo nu s'a desvoltat colonii, cu im cuvent luänd aproape numai colonia in tot |inutul ei, am emulsionato cu foarte putin bulion in un vas sterelisat, punänd numai atät bulion cat sä putem face o emulsiune care sä permits absorbtiunea in cilindrul siringei, aspiränd färä ac. Din aceastä emulsiune cu un numer asa de prodi-gios de microbi am fäcut injectiuni subpiele sect;i in musect;chi cu cäte '[2, 1, 2 centimetri cubi la 2 rate, pe la incepu-tul lui lanuarie. Cu toate acestea tetanosul nu s'a de-clarat pänä la 1 Aprilie. Remäne dar de cäutat condi-tiunile de receptivitate, dacä ele exist. Dacä aceste päsäri

sunt atat de rezistente, nu tot ast-fel e cu unele ma-mifere si mai ales cu soareci sisobolani albi ^i ccnusii. Asect;a dacä luäm un centimetra cub din emulsiunea de mai sus, o amestecäm cu unlitru de apä distilatä stere-lisatä si din aceastä masä clätinatä bine, luäm '/a c. m. cub si inoculäm la soareci cenusect;ii si la sobolani albi, ei mor de tetanos dupä patru zile. E de observat cä V* c. m. cub din acest licid produce numai o osoara in-dispositie farä a provoca tetanos. Gu toate acestea accsti sobolani inoculati ulterior cu acu din culturt mor de tetanos. Cu aceastä diluatie a colonielor tot-d'a-una se produce tetanos la soarecii cenusii. 0 noliiuic im-portantä, e faptul cä inoculatiunea trebue sä se täcä indatä dupä amestec; 30 ore mai tärziü, licidul numai e virulent in od-ce cantitate. Probabil cä apa distilatä distruge bacilii.

Vaillard si Vincent spun cä Vsoo dintr'un centimetru cub dintr'un bulion de 10 zile, e virulent pentru soarece. Noi nu am putut dovedi aceastä. Chiar Vsoo Parte din c. m.⁸ din bulion insämentat de 10 zile nu e virulent, pe cänd ^l/aoo^J/*oo a produs tetanos.

Pentru a produce tetanos e indiferent unde se face inocula^ia ; o simplä escoriatie, sau un buzunar subcu-taneü, ori profunzimea muschilor sect;i dupä unii chiar vasele sanguine sunt foarte proprii pentru inoculatiune.

Dacä pe aceste diverse cäi producem tetanosul, nu tot ast-fel e si cu mucoasa digestivä. Pentru a ne con-vinge e suficent a aminti faptul cä adesa bacilu tetanic se gäsesect;te in materiile fecaie ale multor animale chiar in stare normalä. Cu toate acestea s'ar putea obiecta cä bacilu tetanic in alimente, s'ar afla in asect;a conditiuni biologice in cät nu poate ii periculos pe calea digestivä.

Pentru a ne convinge dacä bacilu tetanic din culturi virulente e saü nu primejdios pe calca digestivä, am luat o serie de 7 sect;oareci cenusect;ii.^i 4 sect;obolani albi si

2 epuii. Li-s'a administrat timp de 10 zile päine imuiatä in bulioii tetanifer, saü in o emulsiune de culturä de Ag Z ; cu toate acestea la nici unul din aceste ani-male nu s'a manifestat maladia.

Manifestärile tetcmosxdul sunt destul de cunoscute fund descrise in ori-ce tratat elementar de pathologie si destul de caracteristice penlru a cormnge indata pe practicien. El se caracteriseazä prin aparitiunea con-tractiunilor tonice, care mai intäiü localisate in jurul punclului de infectiune, se intind pe urmä mai mult saü mai putin, dupä cum boala se terminä prin moarte saü vindecare.

Mersul si intensitatea acestei boale se deosibeste enorm dupä cum e accidental saü data experimental din culturi virulente. Gu bacilu tetanic din päment saü forage nu tot-d'a-una se poate produce tefanosul cbiar la animalele cele mai susceptibile. Dupä cum am arätat mai sus, noi am constatat cä rezidiuri din fura-gele spälate si pämänt in care constatasem bacilu tetanic, inoculate la animale in un mare buzunar sub-cutaneü nu a determinat tot-d'a-una tetanos. Aceste fapte se pot interpreta in doue moduri deosebite: saü cä nu mai eraü acolo spori ^saü bacili tetanici, saü cä existaü insä nu eraü in o stare destul de viguroasä ca sä lupte cu succes cu celulele organismelor animale.

Nu tot ast-fel insä se petrec lucrurile cu culturele de tetanos din mediuri nutritive favorabile. Manifestärile boalei produse cu acestea aü o extremä intensitate, täpt cäruia se poate atribui in parte resultatele negative ale Incercärilor noastre relative la tratament.

De asemenea se observä virulenta crescändä din o culturä in alta pe Ag -j- Z. Pentru cä la inceputul ex-perientelor noastre, soarecii inoculatt nu tot! cäpätaü tetanos, atribuiam aceasta faptului cä culturile flind veclü isi-aü perdut din virulenta, de acea am cäutat a

renoi cullurile cut mat des posibil. Ca s-.quot;) avcm cullun cat se poate de recente urmam ast-fel : insämänl^am tiibii cu Ag -f- Z, dupa 00 ore it scoleam din termostat; din acestia insamantam a 0-a zi alti tubi pe cart it ti-neam la termoslat 0005 ore, si repetänd tot ast-fel, avem, ziceam noi, culturt recente si prin urmare mat virulente. Cu acest procedeü ajunsesem a avea un virus asa de puternic in cät simptomele odatä apärute, crcs-teau cu iutealä, asacä ori'-ce incercärt de tratament au remas färä succes.

Am renuntat la aceste culturt cu cart inoculam ani-malele de experiente, pentru cä conditiunile de infec-tinne eraü departe de a mat fl egale cu acelea ce se presintä in aparitia spontanee a boalet. Cu culturt dc tetanos din bulion, aparitia si intensitatea simptomelor numat era asa de rapidä si accentuatä. Contractiunele locale tin mat mult si generalizarea nu e asect;a de rapidä; durata maladiet asemenea e mat lungä. Cu inocularea crustelor si emulsiunelor din tesäturile punctului de infec^iune, determinarea tetanosulut nu e tocmai sigurä.

Pentru a ne convinge dacä bacilu tetanic se gäseste saii nu in tesäturile punctulut de infectiune, am fäcut sectiuni si prin simpla coloratiune cu violet de metil, am constatat presenta lut la primul animal inoculat din culturt. Dacä din aceste tesäturt inoculäm la un soarece, determinäm tetanosul, insä aci e foarte greti a mat alia bacilu. De sigur causa e cä au fost mat respänditt. De la al doilea sect;oarece emulsionänd tesut din punctu de infectiune, nu se mat poate determina tetanos la un al 3-lea de cät exceptional de rar. Din 2 soarect cenusii inoculatt cu emulsiune din tesuturile punctulut infectat de la un soarece care sect;i el a fost infectat prin acelas procedeü, nu am determinat boala la nici unul.

OTRAVA TETANOSULUI

Brieger ' a gasittrei feluride ptomaine : tetanotoxina (G s H 11 N) cu actiune fisiologicä tetanisantä, tetanina (C ,3 H 3₀ H 2 O 4) si spasmotoxina cu formula necu-noscuta, cai-e si ele sunt destul de toxice.

Knud Faber a analisat otrava tetanicä pe care a pu-tuto isola si cu care a determinat boala la loate ani-malele. Faber a isolat'o din licidole nutritive unde a vietuit microbul.

Nicolaier, Ptosenbach, Flügge, Nocard etc. pretind cum ca aceastii ofravä ar fi secretatä de microbul tetanic in chiar locul de infec^iune. Cä bacilul ar evolua un timp in punctul be inoculatiune sect;i cä in lupta cu elementele economiei animale ar secreta otrava acea puternicä care pune in stare de paralisie ori-ce element organic care s'ar apropia de punctul de evolutiune al bacilului. Vaillard si Vincent, ¹ Knud Faber si altii, spune cä Brieger nu a gäsit adeverata otravä a tetanosului, bind dat cä a lucrat la o temperaturä prea inaltä. Faber a studiat proprietätile generate ale materiel active con-tinute in culturele filtrate si a stabilit cum cä o temperaturä de 65deg; o distruge si cä presintä analogii cu jequiritina, enzimele sad fermentii inorganict. Brieger, Frankel, A. Babes etc. aü numit aceastä otravä toxal-buminä, ca avend compositia materiilor albuminoide.

Profes. Babes constatä de asemenea cum cä culturele de tetanos supuse la o temperatui'ä de -j- 65 isi perde virulenta. Pentru a ne convinge de aceasta am luat culturi de tetanos in bulion si emulsiuni din cul-turi pe Ag-f- Z si le am supus la o temperaturä de 05 timp de ^ orä. Dupä räcire am inoculat 4 soared

¹ Gazeta Chimicha Italianä. XVII 1887 p. 154. i Mnales (Je rinstitut Pasteur 1891 No. 1.

albi, la 2 cäte raquo;/i c. m³. si la do'i cate ^ll₃ c. m.³; nici unul nu a cäpälat tetanos. Din aceiasi cuiturä inocu-länd la alti 4 soareci dupä G ore de la räcirea aceleasi doze, a treia zi manifeslarä siroptome de tetanos. Inse-mintind din acestecultun tubii cu Ag Z am cäpätat culturi excelenle. Guelpa si Veber ², a!e cäror luciäri aü fost fäcute in clinica Veterinara si in spitalul Cochin aü dovedit innaintea D-lor Valllafd sect;i Vincent cum cä accidentele tetanice nu sunt efectul direct al microbilor, ci consequenta toxinelor secretate de ei. Vaillard si Vincent ignoreazä lucrärile lui Guelpa si Veber cum si pe acelea ale prof. Babes si voesc a slabili cei dintäi cum cä microbul tetanic separat de toxalbumina sa, numai e In stare a determina tetanosul.

Cea ce aü de original Vaillard si Vincent in aceastä privinlä, e procedeul de spälare a bacililor tetanici prin apä destilalä. Ei aseazä culturi tetanice pe bulion in flltru si torn apä destilatä, aceasta, fdträndu-se e inlo-cuitä cu alta. Repetandu-se aceasta toxina solvändu-se in apä, trece prin flltru si rämän bacili curätatt de otrava lor. Noi, in experimentele noastre, ne am servit pentru separarea microbilor de toxinele lor, de proce-deul enuntat de D-nit V. si A. Babes sect;i Kund Faber, adicä prin cäldura, ca pärändunise mult mai practic. Pentru acest scop am snpus culturi la -j- 65deg; timp de 3040 minute si din inoculärile fäcute imediat dupä räcire nu am putut provoca tetanos la soareci.

O cultura in bulion, läsafä sub dop de vatä in aer liber, ist släbeste vindenta dupä 20 zile sect;i aceasta cu atät mat sigur cu cat balonul e mai mic, si bulionul in mai mica cantitate. Din aceste culturi, ca sä produ-cem tetanos, trebue sä injectäm doze mari; cu acid de platinä nu mai putem determina tetanosul. CuUurile insä pe Ag-)-Z sunt virulente cliiar dupä 5000 zile.

² Guelpa. Congres des Socictes, vSavantes. Paris 11 15 luuic 1879.

O culturä illtralii prin porcelan da nn licliid cu o odoare pätrimzetoarc de corn ars, cu reactiune alcalinä si destul de toxic. Inocalat la animale da un tetanos lil)ic, identic en acela obtinut prin cuUuri. Vaiilard si Vincent spun cä a snta miime parte din un centimetrn cub da tetanos la soarece, a cincea parte din sutiine da la cob ay.

Cum se produce boala? Dacä inoculäm o culturä buna de tetanos, imediat ce am luato de la temperatura de -j- 65⁰j in doza cea mai mare si la animalele cele mat susceptibile nu putem produce boala. Cänd tnsä a trecut un limp de 0l^ ore de la aceastä operatie si pänä la inuculare, atunci aceastä culturä e din noii virulenta, boala se produce cu sigurantä. Culturile de tetanos tre-cute mai intam prin temperaturä de 05deg; timp de 40 minute si dupä aceia imediat spälate prin filtru cu apä distilatä, licbidul liltrat nu mat e toxic in nici o dozä. üaeä insä spälarea seface dupä 24 ore de la luarea de la cäldurä, atimct licbidul filtrat este toxic.

Bacilu tetanic, dupä ce i s'a ridicat toxina, fie prin solvare, fie prin volatilisare, inoculat singur nu produce boala; dacä insä se adaugä putin acid lactic, atunci se produce.

Sanchez-Tolledo si Yeillon pretind cum cä bacilul tetanic evolueazä si pnluleaza bi punctul de inoculatie si cä aci ar secreta toxinele ce produc boala. Dacä asa s'ar petrece lucrurile, atunci nu intelegein pentru ce bacilul izolat de productul sän nu mat determina boala. Din experientele Prof. Babes, ale lui Vaiilard, Vincent si o parte din cercetärile noastre, s'ar putea mat lesne explica producerea boalei in modul urmätor: Bacilul tetanic produce boala prin mijlocul unor toxalbumine, a unei oträvi peste mäsurä de virulente in care e su-ticient a imuia vtirful unut ac de platinä sect;i al introduce sub pelea unut soarece pentru at provoca moartea,

Bacteria tctanica izolatä de toxina sa, e desarmalä in lupta cu elementele organismului animal si deci mai inainte de a pulea evolua si pulala in tesäturele ani-inale vit sji oxigenate, cade, se stinge si e consuinatä de leucocite. Aceasta a dovedit'o Vaillard si Vincent cu picse anatomice. Nu tot ast-fel se petrece faptele cänd bacilu tetanic e inannat de otrava sa, sail ori-ce altä substanta ce'i convine. Toxaibumina tetanicä indepär-teazä, ucide sail paraliseazä leucocitele, elementele de luptä ale organismului animal. Cu mijlocul acesfa, punc-tul de infecliune Hind asigurat, bacilul tetanic evolueazä si pululeazä poate un moment; dar ajunge un timp cänd otrava absorbitä si respänditä in economic, bac-cilul se gäseste dezarmat si se reduce cu totul, dacä animalul scapä de moarte, sau rämane mai putin, dacä boala persistä.

Cercetarca bacilnlut iu direrse iosilturi. Aceastä ces-tiune ni s'a pärut una din cele mai importante [de cercetat.

Schakespeare din Filadellia ' comunicä niste experiente curioase, pretinzend cä virusul tetanic se elaboreazä in centri nervosi si cä acesect;tia inoculati sad supusi la desicatiune se comportä ca si virusul rabic. Aceste a-sertiuni insala si pe aiti autori care pretinzend cä con-vingerile lui Schakespearesunt esacte, debiteazä aceleasi erori. Asa Dor,'- in o sedintä a societätei de Biologie, relateazä niste experiente din care trage ca conclu-siune : 1) cä licidul cetalo-rachidien, cules in timpul vietei, confine bacilul tetanosului; 2) cä mai tärziil, 30 ore dupä moarte, nu-1 mat confine; 3) cä bulbul si mäduva epurilor, autopsiati imediat dupä moarte co-

¹ Schakespeare. Congres international des sciences nKdicalcs. 5 10 Sept. 1887 Vaschington.

* Dor C. R. hebd des seances de la Soc. de Biologie 18?0 No. 18.

muiiicä tetanosul. E. Nocard ¹ a fäcut mat multe expe-riente in 82, 83 si 1884 cu licid cefalo-rachidien, obtinut prin punctiunea capilaräa capsulei articulatiunei alloido occipitalä de la caü atinsi de tetanos. El a cules lici.lul la 10 ore, la Vj ore, la 0 si la 9 '/a ore dupä moarte. Intäiul cal fusese bolnav de tetanos 10 zile, al doilea 5 zile; asupra celorlalti lipsesc relatiunile. Din acest licid a inoculat 1 c. m³ In cavitatea aracnoidä la un berbec bätut; un c. m.³ in tesutul conjoncliv la o caprä, apoi, trituränd inaterie nervoasä, a inoculat de asemenea la deosebite animale. Nu a obtinut tetanos nici odatä. Not posedäm unnätoarele date in aceastä privintä :

PRIMA SERIE DE EXPERIENTE

La 5 lanuarie 1891 moare un epure inoculat cu cul-turä de tetanos pe Ag -f- Z, in ziua de. 31 Decembre ; o jumätate orä dupä moarte i s'a ridicat creerul im-preunä cu o parte din mäduva spinärei. Aceste por-tiuni aü fost triturate cu o mica cantitate de licid en-cefalo-rachidien. in un mojar de porcelan, dupä acea s'a adäogat 20 grame de bulion sterelisat, amestecändu-se bine. Din acest licid s'a aspirat cu siringa si s'a inoculat cäte 1 cm³ in peritoneu a unui sect;üarece cenusect;iu si a unui epure. La un alt epure i s'a injectat sub me-ninge Va c. m. cub ; la un al treilea epure i s'a injectat 4 c. m³ in deosebite regiuni in tesulul celular sub-cutanat, la intervale de cäte 2 ore. Pänä in Februarie, cänd animalele s'aü intrebuintat pentru alte cercetäri, nicl unu nu a manifestat tetanos.

A DOUA SERIE DE EXPERIENTE

tjlobolanül alb F mort de tetanos la 5 lanuarie 1891, e autopsiat imediat, putem zice in agonie, i se ridicä o

i Recueil de M(5decinc Vctcrinaire 1886 Janvier 15.

parte din creer care se emulsioneaza cu putin bulion si se injecteazä sub pelea unui epure un c. m³. Epu-rele nici dupä 23 zile, cand a fost intrebuintat la alte experiente, nu a manifestat tetanos. Din aceiasect;i emul-siune s'a injectat in acelas timp '/a c. m³ sobaianului H care de asemenea nu a capätat tetanos.

A TREIA SERIE DE EXPERIENTE

In ziua de 12 lanuarie moare un soarece cenusiü inoculat cu tetanos la 7 lanuarie 1891. S'a luat cordul, o parte din pulmon, float, splinä si rinicln, s'ati trecut usect;or prin flacärä, s'aü sfärämat apoi in un vas de sticlä sterelisat, s'a adäogat apoi putin bulion fäcänduse ast-fel o emulsiune din care s'a injectat 1 c. m³ sub pielea unui epure sect;i '/a c. m³ la un sobolan. Nici unul nu a manifestat tetanos. Din fie-care amestec s'au fäcut in-semänjäri pe deosebite substante nutritive si nici odatä nu s'a desvoltat colonii tetanice.

Din aceste fapte reese cum cä bacteria tetanosului nu se gäseste nici in un organ si cä nict in singe nu se aflä, dupä cum aflrmä sect;i Aiioing sect;i Trippier'. Acest microb nu se poate gäsi de cät numai in punctul de infectiune si aci cu conditiunea de a nu se afla acest punct in profunzime si ca cantitatea de bacterii inoculate sä fie mai mare. Fäcänd sectiuni si colordnd gäsim tot-d'auna bacilu tetanic, mai ales in tesutul conjonctiv, cänd s'a fäcut aci inoculatia.

INCERCÄRI DE ATENUARE A VIRUSULUI I) Prin temperaturä

Atätea fapte biologice ne dovedesc cum cä sunt o mul^ime de micro-organisme patogene, care supuse la o anume temperaturä devin inofensive sect;i cä pot deter-

¹ Academie dc M^decine 1887,

mina chiar imunitate cand se inoculeazä la animale. In aceasta privintä cei dintäiii can au fäcut cercetäri sunt Profesorul Babes si A. Antonescu^l. Acesti autori aü cercetat virulenta la dOO, la 90, la 80, 70, 60, 50, 40 grade, Noi am mers in altä directiune: Studiind cä la Ooquot; timp de 3060 minute se pierde virulenta, dar cä mai tärziü aceastä virulenta se recapata, dacä cultura e bine pästratä; am plecat cu cercetärile de la aceastä temperaturä:

Prima serie de experience. Se inoculeazä doi' epuri cu culturi de tetanos, supusä la temperaturä de 65deg; timp de 35 minute.

La 20 Februarie primesc cäte 1 c. m⁸ 5 minute dupe luarea de la caldurä raquo; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; r,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; _B 1 c. m3 5 orenbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;

n IJnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;77nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;77nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;IC. Hill),,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;77nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;77 77nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 77

La 21 Februarie primesc cäte '/a c. m* 25 ore dupe luarea de la cäldurä La Februarie primesc cäte ¹/2 c m⁸ 30 ore dupe luarea de la cäldurä La 22 Februarie primesc cate 1 c. m³ a treia zi dupe luarea de la cäldurä La 23 Februarie primesc cäte 1 c. m³ a patra zi dupä luarea de la cäld. La 24 Februarie primesci cäte ¹/2 c. m⁸ din un bulion telanisat de 10 zile. La 25 Februarie epurii se imbolnävesc de tetanos. La 28 Februarie moare unul. La 29 Februarie moare si eel dc al doilea.

A doua serie de experience. In acelas timp am experimental fi cu doi soareci albi man.

La 20 Februarie primesc cäte ^lU c. m³ din un bulion tetanic supus la temperaturä de -1- 65deg; timp de 1 orä; 10 minute dupä luarea de la cäldurä ineep injectiunile. La üe-care douä ore apoi li se da subeutaneu cäte ¹/4 c. m³ din acest bulion. La 22 se imbolnävesc de tetanos si ia 23 si 24 mor.

A III-a serie de experience. Se repartizeazä bulion tetanisat in mai multe eprubete. Unele se supun la temperaturä de 65deg;, altele la 6^/i⁽gt;, 63deg;, 62deg;, 61deg; si 60deg;.

A. Antonescu. Studii asupra bacilulul tetanic, 1890.

Fie-care tub e tinut la temperatura respectivä cäle 30 minute. Tinerea la caldura s'a facut in momentul in-trebtiintärii. Injectiunile s'aü fäcut 10 minute dupa lua-rea de la cäldurä.

S'a inoculat dot sobolani.

La 18 Febr. ora 9 dimineata li s'a dat cäte '/i cmß din bulion la 65laquo;

11nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;i/laquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 64'

_n raquo; raquo; 1 P- m- raquo; raquo; laquo; raquo; Vi raquo; raquo; r 63'

nunnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;^nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo;raquo;'raquo;raquo;'**raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;quot;'

raquo;raquo;nnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; gt;i^Jnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;nnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo; i) - a )) 't raquo; gt;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; inbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nquot;¹

La 19 Fcbruaric, dupä amiazl, apare un tetanos violent sect;i la 20 ani-malelc mor.

II). Prin substance chimice.

Deosebite eprubete cu culturi tie tetanos in bulion aü fost Iratate cu diverse substante chimice. Am luat in proportiunile urmätoare toate substantele, am luat 10 cm.⁸ din bulion tetanic virulent si l'am tratat cu cäte 1 cm.³ din lie-care agent. Prin cerceläri am constatat cii:

Acidu fenic '/, ₀₀ nu stinge virulenta dupä 24 ore

raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;'/]()(,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;))nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo;

raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo; ⁵/₁₀₀ stingenbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo; raquo; raquo;

Xilolul 8/, ₀ nu stinge virulenta dupä 24 ore Acidu clorhidric '/ioo stinge virulenta dupä 24 ore Acidu tanic ⁵/_]00 nu stingenbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo; raquo; raquo;

Permang. de potasä ^B/ioo stinge virulenta dupä 24 ore Sublimatu corosiv 1 'Micelaquo; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; raquo; raquo; raquo;

Cloroformu pur stinge virulenta dupä 24 ore Vaport de cloroform stinge raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo; raquo; raquo;

Nitratn de argint ⁵/ioo stinge raquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo; raquo; raquo;

PARTEA II

EXPERIENTELE ASUPRA TRATAMENTULÜI

TETA.NOSULUI

Enumerarea diversilor agenti intrebuintati in comba-terea a acestei maladii in deosebite timpnn, credem cä nu tocmat s'ar avea locul in cuadrul unei teze. De aceea ne vom märgini a expune intr'un mod succinte expe-rientele intreprinse de diversi aütori in acesti din unnä timpi prin intrebuintarea diverselor antiseptice precum si experienfele intreprinse de not in aceastä privintä.

ACIDUL FENIC

Bacceli ' pretinde a fi eel dintäiü care ar (i vindecat cäte-va cazuri de tetanos cu acid fenic in injectiT sub-cutanate. Densul explicä cum cä elicacitatea se datoreste actiunei sedative a acestui medicament asupra centiilor nervosect;i.

In timpul resboiului Serbo-Bulgar s'a intrebuintat ase-menea aceste injectinni, insä nn tocmai cu succes

¹ Semaine medicale 1888.

In Decembre 1890, D. Profesor Babes comunicä So-cietätei de Medicina din Bucuresti cazul unni soarece vindecat de tetanos cu injectiuni de acid fenic sect;1 despre un om tetanic din serviciul Prof. Kalendern, care cu acest Iratameut mergeabine. A. Antonescu, in teza sa, comunicä un caz de vindecare la cäine tetanisat experimental si Ia2 pommbei'. Cäinele a primit cäte 10 cm.³la cäte 2 ceasuri iujectiLmi in punctele unde contrac-tiunile eraü mai intense (solutia era de Vooo)-

Porumbeu au tost tratati cu aceeasi solutie cu cäte 1 cm.³ la lie-care orä. Animalele s'aft vindecat. Bertini raporteazä im caz de vindecare la om cu in-jectii de acid ferne 2 ⁰/₀. Vindecarea a urmat dupä 50 zile. Atätea fapte care miiiteaza in favoarea acidului fenic ne-aü fäcut a incepe experientele noastre intäiü cu acest medicament.

Sobolanul A inoculat la 31/XII 18SiO la baza coadei' cu tetanos din culturi. La 2 lanuarie 1891 manifesta tetanos. I s'aii fäcut injectii in jurul punctului de inocu-latie la ora 12 si 5 p. m. cu cäte Mi cm.³ din o solutie acid fenic 1 gr., oleü de olive 100.

La S lanuarie a primit la ora O¹^ a. m. 12,2 si 5 p. m. injectii cu aceeasi dosä. Animalul prezintä picioa-relo din'apoi, tepene si aduse in arc.

La 4 lanuarie a primit o injectie la ora Ü a. m. iar la 11 a murit.

Sobolannl C inoculat la 31 Decembre la baza coadei cu acul ; 3 Lanuarie prezintä tetanos.

A primit 1 injectie de 0,25 (acid fenic 5 gr., oleü olive 100 gr. ora 10 a. m. 1 0,25nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;,,,, ora 12a.m.

raquo; raquo; 1 * raquo; 0,25nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;_nnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;_nnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;raquo; ^ora 3p.m.

_n r 1 ^ raquo; 0,25nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; ora 5p.m.

La A lanuarie. Starea generalä relativ bunä, animalul so ridicä po picioarele dinapoi. A primit cäle o injectie do 0,25 din aceeasi solutie la orele 9, 12, 3 sect;i 5,

La 5 lanuarie. Somnolentä, nu munäneä, se miscä greü pe picioarele dinapoi.

A primit cäte o injectie la orele 10, 12, 3 si 5.

La 6 lanuarie. Gasim rigiditatea coadei, a membrelor posterioare si a coloanei vertebrale pänä la jumetatea regiunei dorsale.

Manäncä numai putina päine muiatä; dormiteazä, respiratia e acceleratä. S'a injectat numai o dozä de 0,25 din acest oleü la 10 ore a. m.

La 7 lanuarie a primit o injectie de 0,25 sub pele in regiunea dorsalä. Aceasta la ora 9 a. in. Cinci minute dupä injectie a inceput o tremuräturä generala convulsivä; probabil indiciul unei intoxicatiunt fonolice. Se suprimä injectiunile in ziua aceasta.

La 8 lanuarie primeste aceeasi injectie de 0,25 cg. la ora 9 a. m. Dupä cäte-va minute dupä injectie incepo

0nbsp;tremuräturä generala mai accentuatä ca ieri; oclüi sunt congestionati, läcrämare si scurgere nasalä abondentä.

1nbsp; s'a suprimat ori-ce tratament.

La 9 lanuarie animalul moare la ora 2 p, in. de tetanos.

Cäinele No. 1. Etate 4 luni, reinnoculat cu '/. cm.³emulsiune din o culturäde tetanos peAg. Z, in ziua de 13 lanuarie.

La f7 lanuarie. Tetanisarea membrelor posterioare. I s'a fäcut injectie cu acid-fenic in jural pantului de infectiune la orele 10,11,1, 2, 3 sect;i 4 cäte 1 cm.³ La ora 5 p. m. cäinele prezintä o generalizare a tetanosului. Solutiunea era de 1 la mie apä.

18 lanuarie. Cäinele e foarte reu; tetanosul e cu dc-sävärsire generalizat, animalu abia mai respirä, I s'a fäcut injectii cu cäte 1 cm.³ solutie fenecatä la orele 9, 10, 11 si 2; cätre searä moare.

Cäinele No. III. Etate de 4 lunt, inocLilat ca si proce-dentul la 13 lanuarie.

3)8

il lanuarie. Apare tetanosul. I s'aaplicatacelas tra-tament si a avut aceeast terminatie ca si cäinele precedent.

Caiuele gt;^To. IV. Etate 1 an, inoculatla 15 lanuarie cu Va cm.³ bulion, tetanisat. Inoculatia i s'a facut in regiunea sacralä.

La 20 lanuarie. Apare tetanos in trenu posterior. I s'a fäcut injectie in jurul puntului de infectie si sub pele de-alungul sirei spinärei cu cäte 10 cm.^s solutie fenicatä V.oo, la orele 8, 9,10, 11,1, % 3 si 5.

La 21 lanuarie. Animalul pare agitat; coloana verte-bralä e aproape rigidä, nu poate misca picioarele din-napoi. I se injecteazä din aceeast solutie cäte 10 cm.raquo; la orele 8, 9, 10, 11, 1, 2, 3, 5.

La 22 lanuarie. Starea generalä gravä, prezintä tris-rnus, animalul gerne si |ipä. I s'a fäcut injectie din solu-tiunea sus aretatä cu cäte 5 cm.³ la fie-care orä, incepend de la 8 diraineata pänä la 4 p. m.

La 23 lanuarie. Dimineata gäsesc animalul raort.

Cainele No. V. Reinoculat cu acul la baza coadei la 13 lanuarie cu tetanos din culturä Ag. Z.

La 19 lanuarie. Apare tetanos, i s'a fäcut injectii in immer de 7, la cäte o orä, cu cäte 1 cm.³ solutie de acid fenic 1 la sutä apä.

La 20 lanuarie. Aceeasect;i stare ca ieri, i s'a fäcut 8 injoctiuni.

La 2i lanuarie. Tetanosul contopeste si membrele nterioare; a primit 6 injectii de cäte 1 cm³ la cäte o orä de interval.

La 22 lanuarie. Starea generalä mai gravä; a primit 0 injectii.

La 23 lanuarie. Cätre searä moare de tetanos.

Epurele VII. Inoculat la 13 lanuarie in regiunea sacralä cu '/a Cquot; ni³ bulion tetanisat.

La U lanuaric. Are tetanos ; membrele posterioare le misect;ca cu greü. Pe cel drept nu'l poate flexa de loc. La fle-care orä i se face 57 injectiuni cu cäte 5 cm.³ din o solutie de acid fenic 1 la 1000 apä; cu toate acestea ani-malul merge din ce in ce mai reu s-d la 18 lanuarie ora 5 p. m. moare.

AMONIUM SULFO-ICHTYOLICUM

Sobolannl B. Inoculat cu tetanos la 31 Decombrc i8⁽Jü. La 2 lanuarie apare tetanosul in membrele posterioare. Inoculatia s'a facut la baza coadei cu acul.

La 2 lanuarie. I se face injectie cu Ichtyol 2 gr., oleü de olive 100 gr. ; cu cäte '/a cm.³ la ora 12, 2 si 5 p. m.

La 3 lanuarie. Primeste cäte ^ cm.³ la orele 9^2, lO'/,, 12,3 si 5 p. m. Starea generalä gravä si in jurul punctului unde s'a fäcutinjectiunile se observä un edem cald si dureros.

4nbsp; lanuarie. Injectiuni cu cäte ^4 cm.³ la orele 9,12, 3 sect;i 5 ; starea generalä si mai gravä, cu rigiditatea accen-tuatä a coloanei vertebrale. Tinut de picioarele de din-napoi are aspectul unei bare rigide.

5nbsp;lanuarie. Dimineata s'a gäsit mort de tetanos.

SOLUTIA LUI GRAMM

(lod 1 gr., lodur de potassium 2 gr., apä dest. 300)

Sobolanul alb G. Inoculat cu acul la baza coadei cu tetanos din cultura Äg. Z, la 31/XII. A treia zi apare tetanos in trenul posterior.

2nbsp; lanuarie. I se face injectiuni cu cäte ^l/4 cm.³ din solutialui Gramm, in jurul punctului de infectiunc la orele 12, 3, 4 sect;i 5 p. m.

3nbsp; lanuarie. Primeste la orele O¹^, 10, 12, 3, 4 si 5 cäte

4nbsp; lanuarie. Primeste eile ^l/tlaquo;raquo;laquo;-³ la oraO, 10, 11, 3, #9632;4 si 5.

5nbsp; lanuarie. Sobolanul moare.

ALBASTRU DE ANILINÄ

^olbolauul F. Inoculat la baza coadei cu acul la 31 De-cembre 1890.

2nbsp; lanuarie. Apare tetanos in trenu posterior. Se pre-parä o solutiune cu albastru de aniünäl gr., apä 100gr. I se administreazä in jurul punctuiut de infectiune cäte ^lj.₁ cm. c. din aceastä solutie, la ora 12, 3, 4 sect;i 5.

3nbsp; lanuarie. Tetanosui mai accentuat ; membrele pos-lerioare sunt incovoiafe inapoi si in sus. I s'a fäcut in-jectie cu cäte ^I/2 cm. c. din solutia sus arätatä, la orele 0V_a, i^l2, 3 si 5.

4nbsp; lanuarie. Dlmlneata s'a gäsit mort in o stare de ri-giditate complectä.

CLORAL HIDRAT

Soliolaiuil E, inoculat cu acul la basa coadei la 31 Decembre 1890.

3nbsp; nbsp;lanuarie. Apare tetanos in trenu posterior. Se preparä o solutie cu cloral 10 gr. si oleiu de olive 100 gr. Se injecteaza cäte ^l\_k c. in. c. la orele 10, 12 si 5.

4nbsp; lanuarie s'a gäsit mort de tetanos.

lepnrellaquo; A, inoculat la 20 lanuarie la basa coadei, cu acul din o culturä Ag-f-Z.

25nbsp; lanuarie. Apare tetanos in membrele posterioare. 1 se injecteazä cäte 1 c. m. c. din solute la orele 9, 10, 11, 12, 3 si 5.

26nbsp; lanuarie. Starea generalä inchietanta ; animalul refuzä alimentele. I-se da cäte 1 c. m. c. din solutie la ora 8, 12_; sect;i 4.

Tl lanuarie. Tetanosul a aoprins si mernbrele an-terioare irapreunä cm gatnl. Trismus nu uslc iucä bine pi'onuBtat. I sc injecteazä cäto quot;2 c. in. c. la ora 8, 10, 12, 3 si 5.

28 lanuarie. Moare la ora 1 p. m.

ACIDUL TANIC

S'oltolaniil allraquo; 1, inoculat la 13 lanuarie, cu acul la basa coadel, cu tetanos din cullura Ag Z.

16 lanuarie. Apare tetanos; membrele posterioare sunt tepene si aduse unul länga altul. Se preparä o so-lutiune cu acid tanic 5 gr., apälOO gr. Din aceastä solute i-se face injectii in jurul punctului de iufectiunc cu cäte 'A c. m. c. la ora 10 % 12 |i 3.

il lanuarie. E mat reu. I s'a facut injectie cu calc ^I/2 c. m. c. la ora 9 a. m. si 2 p. m.

i8 lanuarie. Tetanosul e mai accentuat. Ambele inembre posterioare sunt rasucile. Nu i s'a mai injectat tanin pentru cä punctul unde s'a fäcut injectiunile an-terioare s'a indurat pe o intindere do 23 c. m. p.

i9 lanuarie. Aproape aceeas! stare ca eri. Nu i s'a aplicat nimic.

20 lanuarie. Miscä putin piciorul slang din napoi. 1 s'a facut la ora 10 a. in. o injectie cu ¹/2 C. m. c. in jurul punctului de inoculatiune.

2i lanuarie. Nici o schimbare. Punctele unde s'a facut injectiunile fund indurate, nu s'afi mai aplicat altele.

22 lanuarie. A inceput a manifesla simptome ilo neliniste generalä. Tetanosul mai accentuat.

28 lanuarie. Starea generalä mai gravu. Nu i s'a aplicat nici un tratatament.

S4 lanuarie. S'a gäsit dimiaeata mort.

BALSAMUL DE PERU

Sobolauul aJb 11. Inoculal cu acul de platinä dinti'o cullurä pe Ag -}- Z, la 8 lanuarie, la basa coadoi.

dO lanuarie. Tetanosul apärat mai cu seamä la coadä si membru posterior drept. I se face injecUuni cu cäte ^ll_i c. m. c. balsam de Peru, la ora 8, 12 si 3 p. m.

li lanuarie. Boala mal intinsä. InjecUuni cu cäte V* c. m. c. la ora 9, 11 si 2.

#9632;12 lanuarie. Starea generalä gravä. I se da numai 2 injectitmi la ora 10 a. m. si 4 p. m.

13 lanuarie. Animalul moare.

APA OXIGENATÄ

(H 2 O 2, Bioxid de Hidrogen.)

Soltobuiul D. Inoculat, la baza coadei, cu tetanos din cultum pe Ag Z, la 30 Decembrie 1890.

3nbsp;lanuarie. Apare tetanos in trenul posterior. A primit injectiuni de cäte '/a c. m. c, din o solutie de apä oxigenatfi, 5 gr. la apä destilatä JOO gr. la orele 10 a. m. si 3 p. m.

4nbsp; lanuarie. Starea generalä mai buna comparativ cu a sobolanilor inoculati in aceasect;i serie. I s'a tacut injectiuni, cu solutiunea sus arätatä, cu cäte Vi ^c- ⁱⁿ- ^c-la orele 9, 12, 3^i 5.

5nbsp; lanuarie. T s'a intrerupt tratamentu cu solutia de apä oxigenatä, din cauzä cä in punctele unde s'a fäcut injectiunea, j)elea e cauterisatä si in parte cäzutä. Apli-cänd din aceasi solutiune pe pelea intactä a soarecilor n'am observat fenomene de cauterisatie, cea ce pro-beazä cä numai in tesutulconjunctiv, apaoxigenatä e asa de causticä, in aceastä proportiune.

Starea generalä e, relativ, destul de bunä. Mänäncä, sect;i bea apä bine.

6nbsp; Tanuarie. N'a primit nimic. Starea generalä pare bunä, presintä numai o usoarä febrä. Plaga, remasä in locul caderet pelei, are aspect frumos. Miscä usor mem-brele.

7nbsp; lanuarie. Starea generalä bunä. Piciorul stäng din-napoi nu-1 mai poate misca ca mai nainte. A primit ^lU c. m³ din solutia de 4 ⁰/₀.

8nbsp; lanuarie. Expresia animalulin e vioae; meinbrele posterioare insä sunt foarte reduse in arc, asa cä nu le mai miscä ca mai nainte. Coada e rigidä si ridicata in sus. A primit sub punctul de infectiune injectiuni cu cäte ¹U c. m³ solutie de 1 la 100, la orele 9, 12 si 3.

9nbsp; nbsp;lanuarie. Animalul e foarte suferind din causa plägilor ce aü apärut in punctele de injectiune. Nu i s'a aplicat nici nn tratament.

iO lanuarie. Aceeasi stare; a inceput a misca coada in sens lateral.

ii lanuarie. Expresiunea animalului veselä. Jena in trenul posterior persistä; ori'-ce alia misect;care a corpului e liberä. Mänäncä bine si ceea-ce e demarcat, e faptul cä bea apä cam multä.

i2 lanuarie. Aceeasi stare ca si in ziua de 11. Nici un tratament.

i3i4 lanuarie. A inceput a se rezema pe membrul stäng dinapoi. Nici un tratament.

15 lanuarie. Se serveste mai bine de membrele posterioare. Starea generalä e bunä.

i6 lanuarie. Solutiunea de continuitate merge spre vindecare. Se ridicä pe membrele posterioare.

ili8 lanuarie. Starea generalä nu lasä nimic de dorit.

1922 lanuarie. Solutiunea de continuitate aproape vindecatä.

23 lanuarie. Mort accidental, voind a se duce in borcanul altui sect;obolan.

Soare.claquo; cennsiii No. 2. La 9 lanuarie s'a inoculat la basa coadei cu acul de platinä din o cultura Ag -\- Z.

11nbsp; lanuarie. Presintä tetanos aproape generalisat. De si nu era nici o speranta din causa aparitiunei brusce a simptomelor si generalisarea lor, lotusi 'i am adrai-nistrat:

La ora 9, 10 si 11 i s'a fäcut cate o injectie de '/t cm³ (apä oxigenatä 1 gr. apä 100) in jural punctului de infectie.

12nbsp; lanuarie. II gnsim dimineata mort.

lepurele No. VI. Inoculat la 13 lanuarie cu 72 c. m³emulsie fäcutä cu cultura Ag-f-Z si bulion.

14nbsp; lanuarie. Are tetanos. Membrele posterioare le miscä cu greü si mat ales piciorul drept 'i e imposibil de a'l flexa. I s'a instituit tratamentül cu apä oxigenatä 1 la 100 apä destilatä. Din aceastä solutiune i s'a fäcut injectiuni in jurul punctului de infectie cu cäte ^v₂ c. m³ la orele 10, 10% 11, ii% 12, 2, 2 raquo;/₂₎ 3, 3 V₂, 4, 4 72, 5 si 5'/alaquo;

15nbsp; lanuarie. Merge mai reu. Nu mai poate misca de loc membrele posterioare.

I s'a fäcut 10 injectiuni cu cäte ^^ c. m³ din solutia arätatä la fie-care jumetate de orä.

16nbsp; lanuarie. Merge rod; picioarele sunt intinse si rigide. Solutiunea de apa-oxigenatä a produs cauteri-sarea tesutului conjunctiv subcutanat si o detasect;are par-tialä a pelei. Durerea in punctele undo s'a fäcut injec-tiunea e mare. S'a suprimat acest tratament.

17nbsp; lanuarie. Animalul mänäncä putin. Tetanosul a coprins si membrul anterior stäng. I s'a fäcut in deo-sebite puncte injectiuni cu cäte 10 c. m³, cu acid fenic 1 la mie la orele 8, 10, 12, 2 sect;i 4. ¹

¹ I-am scliimlpat tratamentül ca simplä incercar?,

i8 lanuarie. Tetanosul aproape generalisat. Animalnl e intr'o stare de rigiditate si abia mat respini. I s'a fäcut injectiuni cu acid fenic i la 1000 cäte 10 c. in³la orele 9, 10, 11 si 12.

La ora 3 p. m. moare.

lepurele III. S'a inoculat cu acul de platinä intrun buzunar subculanat la basa coadei la 9 lanuarie. La 13 lanuarie s'a reinocuiat cu '/a c. m.³ dintr'o emul-siune concentratä de culturä Ag-j-Z cu bulion stere-lisat.

i7 lanuarie. Are tetanos in rnembrele posterioare. I s'a fäcut o injectie in jurul punctului de infectiune cu '/a c. m³ apä oxigenatä concentratä.

i8 lanuarie. In punctul si jurul unde s'a fäcut in-jectiunea cu apä oxigenatä tesäturele sunt distruse.

19nbsp; lanuarie. Starea generalä gravä ; animalul nu se poate tine pe picioare.

20nbsp; lanuarie. lepurele a murit dimineata de tetanos. ^obolnuul alb Y. S'a inoculat la 13 lanuarie cu ^]ii c.

m^s emulsiune concentratä din culturä Ag -|- Z cu bulion.

17nbsp; lanuarie. A apärut tetanosul. I s'a fäcut o injectie subcutanatä in punctul de infectiune cu '/laquo; c. m³ apä oxigenatä concentratä.

18nbsp; lanuarie. In punctul de infectiune si unde s'a injectat apä oxigenatä concentratä, tesäturele sunt cu totul cauterisate. Imprejur existä o tumefactiune ede-matoasä considerabilä. Animalul presintä simptome de febrä.

19nbsp; lanuarie. Starea febrilä foarte märitä.

20nbsp; lanuarie. Starea generalä mai gravä.

21nbsp; lanuarie. Animalul a fest gäsit dimineata mort.

SUBLIMATUL COROSIV

Sobolannl P. Inoculat la 28 Februarie cu acul din o culturä Ag -J- Z.

3 Martie. Presintä sintome de tetanos destul de accentuate in trenul posterior.

A primit la ora 8 o injectie de '/^ c. m? solutie de Sublimat 1 la 1000

^ Martie. Tetanosul foarte accentual in membrelepos-terioare. A primit acelasi tratament ca in ziua precedentä. 5 Martie. Maladia mai agravatä. Acelasect;i tratament. 0 Martie. Animalul a murit.

ACIDUL-SALICILIC

Sobolaiiul Alb R. Inoculat in ziua de 28 Februarie cu acul din cultura Ag-|-Z.

3nbsp; Martie. Presintä simptome de tetanos, insä nu asa accentuate ca la cei din seria sa.

A primit la ora 8 a. m. o injectie cu Vz cm³ solutie de acid salicilic I la 1000.

A primit la ora 10 a. m. o injectie cu '/a cm³ solutie de acid salicilic 1 la 1000.

A primit la ora 12 a. m. o injectie cu '/a cm³ solutie de acid salicilic 1 la 1000.

4nbsp; Martie. Simptomele s'aü agravat. A primit acelasi tratament.

5nbsp; Martie. Starea generalä gravä. A primit injectii la oreie 8,9,10,2,3 si 4 cu cäte '/a cm³ din solutiuneaarätatä.

6nbsp; Martie. Dimineata l'am gäsit mort.

Vezend cä pe aceste cäi experientele noastre ne-aü dat toate rezultatele negative ; experientele ulterioare le-am intreprins si in sensul de a elimina din organism otrava tetanicä.

PILOCARPINA MURIATICÄ

Sobolaual alb No, I. Inoculat subcutaneu lall Martie cu '/a cm³ dintr'o emulsiune culturä de tetanos diluatä in proportiedel parte emulsie si lOOOpärJi apä destilatä.

d3 Martie. Presintä simptome caracteristice de tetanos, trenu posterior e teapän, coloana vertebralä incovoiata; hiperescitabilitate insemnatä. I s'a administrat subcu-taneü o injecitie cu 5 miligrame pilocarpinä in 25 cen-tigrame apä destilatä sterilisatä. Dupa cäte-va minute de la injectie se observä o abondentä salivatiune, eva-cuatiuni alvine frecuente si abondentä sudorificatie.

i4 Martie. Simpto.mele agravate. A primit acelasi tra-tament la era 10 a. m. Se observä aceleast efecte dupä administrarea pilocarpinei.

15 Martie. Dimineata l'am gäsit mort.

PILOCARPINA SI CREOLINA

Soboluiiul alb V. Inoculat la 11 Martie cu acul din o cultura Ag -)- Z.

43nbsp; Martie. apare tetanos. I-se face o injectie subcu-tanatäcuö miligrame pilocarpinä la 25 centigrame apä.

Local primeste la ora 10 si 12 a. m. cäte o injectie cu '/i cm³ creolinä 5 ⁰/₀ apä.

44nbsp; Martie, maladia a progresat. A primit acelasi tra-tament.

45nbsp; Martie, moare dimineata de tetanos. Sobolanul IV. Inoculat la 11 Martie cu '/j cm⁸ emul-

siune eulturä de tetanos pe Ag -j- Z supusä la 65deg; timp de 30 minute. Inoculatia s'a täcut la baza coadei, 6 ore dupä luarea de la cäldurä.

43 Martie. Presintä simtome tetanice in trenu posterior. I s'a' facut o injectie subeutanatä cu 0,005 miligrame pilocarpinä in 0,25 centigrame apä.

Local i s'a fäcut injectie la 10 si 12 ore a. in. cu cäte ^4 cm³ creolinä 5 ⁰/₀.

14 Martie, starea generalä gravä. A primit acelasect;i tra lament.

15 Martie, dimineata s'a gäsit mort.

PILOCARPINA CU NITRATUL DE ARGINT

Sobolanul III. Inoculat la li Martia cli ¹j., cm³ emul-slune de tetauos supusä ^,/2 orä la -j- 65?, Inobularea s'a iacut diipa 5 ore de la luarea de Ja cäldura.

14nbsp; nbsp;Martie. Tetanosul bine accentuat In treno posterior. Primeste Ja era 9 a. tn. o injectie cu 5 miligrame pilorcarpinä in 25 centigrame apa.

Local 1 no face o injectie cu 'A diß o soJutiune de nitrat de argint 5 ⁰/₀ apa.

15nbsp; Martie. Starea generalä mai gravä. 1 se face o injectie cu 5 miligrame pilocarpinä in 25 centigrame apä.

16nbsp; Martie. Tetanosul aproapc generalizat. La era 10 a. m. animalui moare.

Sobolanul 5. Inoculat la 10 Martie cu acul la baza coadei din o eulturä Ag -j- Z.

18 Martie. Tren'ul posterior e complect tetanisat. Pri-meste 0,005 miligrame pilocarpinä. Local i se face injectie cu ¹/4 cm³ solulie 5 ⁰₀ nitrat de argint.

li Martie. Maladia a progresat. A priinit acelasi tra-tament ca eri.

Lquot;) Martie, gäsit dimineata mort de tetanos.

;

OBSERVATIUM GLINICE

Orservatiuxea I. ' Camelia, iapä, etatea li an)', talia i,68, peral vinät-roscat, varietatea ungara, propietätea comunei Bucuresect;ti.

Anamneza. Animalul fiincl la serviciü a fost lovit en copitadeun cal, in regiunea antibracialä dreaptä, pentru care a fost internatä in infirmeria primäriei, la 27 Sep-tembre 1890.

In urma aceste'i contusiuni s'a declaratun abces, care In cäte-va zile s'a terminal prin malerisatii. In urma deschiderei sale a remas o tistulä de 5 cm. si care supura mult. S'a tratat cu creolina 3⁰/_o.

La 8 Octombrle scotendu-se afarä spre a se observa gradul schiopälärei, se vede cä listula e pe cale de vin-decare. Se constatä insä cä iapa e cam teapänä de membrele anterioare si putin si de cele posterioare, Ne-prezintänd alte simptome generale, se atribue aceasta intepenealä inactivilatei incare a stat animalul.

9 Octombrie. La prima aruncäturäde ocbi, d. Vincent pune diagnosa de tetanos, lucru ce se stabilestc cu cer-

¹ D. Luis Vincent, M. Vet. al Capitalcl. Note comunkate.

titudine, observändu-se animalul mai de aproape. Pulsu la 8 dimineata era de 50 pe minut, respiratia 28, tempe-ratara 37,5. Ga tratament in aceastä zi i s'a prescris doue lavmente cu cäte 30 gr. cloral hidrat. In apa de beut i s'a dat 30 gr. bicarbonat de sodä.

10 Octombrie. Tetanosul bine pronuntat. Pulsu 56, temperatura 37,6; respiratia 50 pe minut. I s'a deschis traectul fistulei, s'a raclat bine si apoi i s'a aplicat pan-samente cu o solutie de 5⁰/_o acid fenic si clorhidric. In jurul plagei i s'a facut injectiuni hipodermice cu cäte 10 cm.³ solutiune 2 la mie acid fenic. Injectiunile is'a fäcut din doue in doue ore.

ii Octombrie. Pulsu 68 ; temperatura 37,6; respiratia 78 pe minut. I s'a fäcut din doue in doue ore injectiuni subcutanate cu acid fenic 1 la 200 apä.

i^L2 Ociombre. Temperatura 38,1; pulsu 50; respiratia 70 pe minut. I s'a fäcut doue lavemente cu cäte 30 gr, cloral hidrat. Subcutaneu i s'a fäcut injectii cu acid fenic 2 la sutä.

i3 Octombre. Temperatui a 39,3 ; pulsu 54; respiratia 80 pe minut. A primit acelasect; tratament ca ieri.

14nbsp; nbsp;Octombre. Maladia foarte avansatä; animalul nu mai poate lua niciun aliment. I s'a fäcut injectiuni sub-cutanate cu acid fenic l¹^ la sutä. Gätre searä temperatura s'a urcat la 40,3. Respiratia e intreruptä sect;i 74 pe minut.

15nbsp; Octombre. La 6 ore dimineata temperatura este de 40,5; pulsu 80 si respiratia 76 pe minut. I s'a fäcut frei injectii cu acid fenic 1 Va la sutä.

La ora 41 a. m. moare.

Observatiunea II. Liza, iapä de 2¹/₂ ani, culoarea murgä, talia 1,35, varietate indigenä, proprietatea d-lu! M. S., Strada Stefan eel Mare.

Anamneza. Proprietarul spune cä la- 5 lanuarie a läsat cärlana liberä impreunä cu alti car prin curte

aproape ^]l₂ ora. Vezend insa cäin urma diverselor miscäi i asudase, a bagat-o in grajd. La 6 lanuarie a observat cä animalul era trist, mänca foarte putin si tresärea din cänd in cänd. In urma acestora proprietarul se hotäri a'l aduce la scoalä.

Starea prezentä. 7 lanuarie. Animalul nu prezintä nici o lesiune aparentä la exterior. Snrexcitatie Insem-natä, bätend in palme saü atingendu-1, animalul tresare. Gätul e intins, urechile verticale si rigide. Coada e intinsä. Mersu dificil. Mucoasa bucalä rozä, temperatura gurei ridicatä, secretia salivarä märitä. Mucoasa nasalii, sect;i ocularä user congestionate, corpul clinotant foarte aparent. Pulsul mic si accelerat, 65 pe minut. Respi-ra^ia 60 pe minut. Temperatura 38,0. Animalul e foarte nädusit. In fata acestor simptome, d-nu Profesor Colben pune diagnoza de tetanos.

Ca tratament i s'a recomandat 40 gr. cloral hidrat in 3 litri decoctie de in cu care i s'a fäcut done lavemente.

8 lanuarie. Simptomele s'aü agravat. Pulsul 68 pe minut. Respira^ia 60 pe minut. Temperatura 38,9.1 s'a fäcut done lavemente cu cäte 40 gr. cloral in decoctie de in.

9iO lanuarie. Aproape nici o scliimbare. I s'a fäcut cäte doue lavemente pe zi cu cäte 45 gr. cloral in decoctie de in.

ii lanuarie. Animalul e coprins de trismus. La un examen minutiös se constatä in regiunea metacarpo-falangienä stängä urmele unui traumatism, care e con-siderat ca poarta de intrare a microbilor. In aceastä zi, pe längä lavementele cu cloral, s'a mai fäcut la membru anterior stäng o bae cu acid fenic 4 ⁰l₀.

12 lanuarie. Pulsu 56. Respiratia 60. Temperatura 38,9. Pe längä tratamentul din ziua precedentä i s'a mat fäcut, in regiunea metacarpo-falagienä, trei injec-tiimi subcutanate cu acid fenic 1 %, cäte 5 cm⁸.

i3 lanuarie. Acelas tratament.

4i lanuarie. Trismusu a dispärut; animalul ia ali-monte si mai cu seamä barbötaje. A primit acelas tratament.

i5 lanuarie. Nici o schimbare. Acelas tratament.

16 lanuarie. La ora 10 i se face un lavement cu cloral in urma cärtiia animalul cade in somnolentä sect;i nu se desteaptä de cat la 12 '/a. In timpul somnului i s'a fäcut injectinm cu apä fenicatä 1 ⁰/o.

1720 lanuarie. Animalul merge spre bine. A primit acelas tratament. Cea ce e de remarcat e Insä faptul cä membrtil anterior stäng e putin umflat incepänd de la bidet panä deasupra carpului.

2122 lanuarie. Animalul ia alimentele cu multä facilitate. Membrul anterior stäng nu se Ilexeaza aproape de loc.

23nbsp; lanuarie. Simptomele tetanice sunt pe cale de a dispare. Temperatura 37,5. Pulsu 50. Respiratia 32. I s'a suprimat injectiele subcutanate cu acid fenic din causa cä regiunea unde s'a fäcut injectiele anterioare o calda, umflatä si foarte dureroasä. A primit o bae fenicatä la membrul anterior stäng. I s'a fäcut douä lavemente cu cloral hidrat.

24nbsp; lanuarie. Simptomele tetanice aii rtisparut. In regiunea metacarpienä se observä douä plagt care pro-babil ail provenit din causa injectielor care poate vor li fost prea concentrate.

S'a suspendat oil ce tratament general, tetanosul flind dispärut. S'a pansat numai plägile cu apä fenicatä 5⁰|₀.

2527 lanuarie. Membrul anterior stäng e edema-tisat. Plägile aü progresat. Materia ce se scurge dinele e in mare cantitate. S'aü pansat cu lodoform. Intern s'a dat 20 grame A.zotat de Potasä in douä ränduri, disolvat in apä.

2831 lanuarie. Plägiie s'aü marit in un mod sen-sibil. Materia ce ele produc e fetidä. S'a pansat cu un amestec cu spirt de canfor 200 gr. Tinctura Aloes 40 gr.

i2 Februarie. Plägiie aü un aspect frumos. Mate-ria e in mai micä cantitate. S'a pansat cu creolinä 4%-

34 Februarie. Aspectul plägilor e frumos. Materia e in micä cantitate si de bunä naturä. S'a pansat cu creolinä 4 ⁰/o.

5 Februarie. Animalul e luat de proprietär, reco-mandänduise a pansa plägiie cu creolinä 4 ⁰/o.

wäraquo;*jäf^raquo;lt;a^-

CONCLUSIUNI

1)nbsp; Tetanosul e o maladie absolut infectioasa.

2)nbsp; Bacilul tetanosului se gäseste pretutindeni uncle i se presint conditiuni proprii de viabilitate; aceste conditiuni fund aflate mai cu seamä acolo, unde exist materii organice in descompozitie.

3)nbsp; Bacilul tetanic nu e inherent unor specii de animale dupä cum s'a crezut de uni autori.

4)nbsp; Bacilli tetanici isolafi de otrava lor nu pot produce boala.

5)nbsp; Temperatura de 4-65deg; anihileazä virulent a culturelor; culturele insä redevin virulente dupä ce s'a scurs un timp de eel pulin 5 ore.

6)nbsp; Bacilul tetanic nu se gäsesect;te absolut In nici o altä parte a organismului, de cat in punctul de infectiune.

7)nbsp; Prin temperatura sect;i agenji chimici nu se a-tenueazä bacilul tetanic in culturi; el, sail subsistä cu aceiasect;i virulentä, sau se distruge.

8)nbsp; 0 vaccinat-iune pe aceste cäi ni se pare ceva problematic.


*mmmmi^mmmtmmmmmmmmmmm*



SCOALA SUPERIOARA DE MKhlCIXA VKTKI'.IXA KA

No. 45

. CONTRIBUTIUNI LA

STÜÜ1Ü	^TT ^TT7TANu.


SI

EXPERIMENTE ASLTRA TRATAMENTULÜI SEU

TEZA

DIPLOMA DE MEDIC-VETERINAR

A. DOCMAN

-#9632; , - #9632; : I. \. ''squot;		#9632;

:

BUCUREsect;Tl

111, TfP. THOMA BASILESCU, RUr^EVARDUL ELTSAT3ETA, 111 1891

1227


	V

	56

	9)nbsp; Tratamentul tetanosului prin mijloacele arä-tate credem ca nu e tocmai avantagios. 10)nbsp; Singurul tratament, terapeutic apropiat, rä-mäne tot eel simptomatic, cu incercäri de eliminare a otravei tetanice sau neutralisarea sa prin vre-o substanta care rämäne de cäutat.

	Buna de imprimat Presedintele Juriulul, A. I. LOCUSTEANU

	Väzut Diredorul gcoalei A. I. LOCUSTEANU



	SCOALA SUPERIOARÄ DE MEDICINA VETER1NARÄ

	Director : D-nul Al. T. Locusteanü

	DOMNII PEOFESOKI : Anatomia Gencralä............\ Istologia................ Anatomia dcscriptivä si comparutä..... Teratologia ............... Fisiologia gencralä si specialä....... Terafentica ieoreticä si expcrimentalä .... Pathologia generdlä....... . . . . Anatomia pathologicä gencralä cu dcmonstraliun, vticroscopicc. .......... Insperlia sanitarä a cänmrilor....... Clinica propcilcoticä............. Patologia mcdicalä............\ Clinica mcdicalä. .......,...] Patholagia chirurgicalä..........) Clinica cJrirnrgicalä............J Polilia sanitarä veterinarä....... Fathologia boalclor contagioasc...... Microhiologia tcoreticä si pract'cä..... Legislaiia cojncrcialä veterinarä...... jMedicina legalä, cu studinl ißitocsicatiunilor . Aledicina operatoarc teoreticä si praclicä . . Anatomia topografuä.......... Ksferiorul animalelor domesticc...... Arta potcovitului teoreticä si praclicä . . . Igiena................ Agrononiia hi raport cu medicina veterinarä Zootecnia generalä si specialä....... Botanica............... Zoologia............... Fisica ................ Chimia organicä si anorganicä......	M.-Vet.nbsp; nbsp;C. Gavrilescu nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; A. I. Locusteanü nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; Chr. Calcianu nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;M. Colben nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;I. Popescu nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;G. A. Persu nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;P. Oceanu nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; C. N. Vasilescu La facultatraquo;a de medicina

	SEFII:

	Sef de clinica ..,#9632;. _ al lucrärilor lisiologice. _ _nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; anatomice	M.-Vet. P. Constantinescu nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;AI. lepurescu N. Filip nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;P. Stavrescu nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; G. Demetrescu nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;D. Negulescu V. Augustin Dr. A. Babe? Ulvineanu D. farm. M. Stoenescu
	de boale contagioase f politic sanitarä,......j
	zooteenice nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; anathomopatologice. _n _rnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; _Bnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; medicina operatoarc jj j,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; _nnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; clinica externä jj nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; farmacologice. ,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; fisice si chimice, . Medic c.mferi ntiar........ Manipii'alinni farmaceutice ....

	#9632;



	Profesor la Scoala Supcrioarä de Medicinä Vetcrinarä, Mcdic Veterinär sef al armatei, etc. etc. Cunosiintele pretioase ce am cäpätat de Ui D-roasircy prccmti si Ininätatca ce 't/it all avätal, me fac a nu uita niciodatä rcspeelid sl reeunostintu cc ve datorez.

	D-lui loan Jopefp Profesor la Scoala Supcrioarä de Medicinä Vetcrinarä, Mcdic Veterinär de Corp de armatä.

	Pentru pän'ntestele D-voastre eonstlit si Inmavohitä cc 'mi a/i arälal, vi räiin'm feennoseätor.



	PARTEA I GONSIDERATllM GENERALE ASUPRA TETANOSULÜI

	CAP. I NATURA SI ORIGINA SA Istoricul acestei maladii e poate eel mai intere^ant pentru cercetatorul mersului evolutiv al doctrinelor me-tlicale din timpil eei mat depärtatt si päna astäzi. Niei o boalä nu a fost mai caraeteristic sustinuta si nici una nu a putut da mat mult sprijin si satisfactiune diver-se!or teorii ale deosibitelor epoei ale medicinei ca te-tanosul. Escluzend cele alte teorii de o ordine mai secondara, asupra naturet intime a acestei boale, gäsim douä mai principale : a) Teoria fisiologicä cea mai veche si acea care s'a bucurat de cea mai inalta autoritate. Ca sprijinitori ai acestei teorii, gäsim pe Brown-Secquard, Larrey, Barteleben, Richelot, la inceputul carierei sale, Peyron si a[\n. Aceastä teorie a fest cunoscuta din timpii lui



	10

	Gallien. Dupä dänsa flrele nervoase sufer, transmit iri-lat.iunea la ccntru, aci hiperexcitatie, de unde turburäri si reflexul tetanic. b) Teoria humoralä, dupäcare in organism s'ar forma o otravä; Ori cä aceaslä olravä vine din atarä, trece in curentul sanguin, intoxiceazä sistemid nervös care la rendul seü provoacä turburäri musculare. Ca snslinä-tori ai acestei doctrine, sunt maiales Browman, Zenker si Brieger. Verneuil^! in cea dintäiü comimicare a sa asnpra ob-servatiunelor culese, relativ la aceastä boalä, verbind despre teoriile emise asupra tetanosului, coral)ate pe cea üsiologicä si humoralä ca fund cu total opuse celei moderne seimtifice, adicä teoriet microbiene. Suntem aläturi de Verneuil in contra acelora cari ad-miteaü si cari mal admit poate done forme la tetanos, adicä traumatic si reumatic; nu putem insä exclude interpretatia üsiologicä si humoralä a fenomenelor teta-nice. Pentru noi aceste teorii nu sunt false, ci incom-plecte. Aläturi cu teoria modernä microbienä, avem complexul interpretatiunilorcari ne daü deslegarea pro-hlemei etiologiei si patogenici acestei boale. Verneuil ca si Richelot, la inceputul carierei sale, nu profesaü de cät ideile oficiale ale timpului, eraü ner-visti. Multiplicitatea casurilor de tetanos ce le-a vezut in cariera lor, fiind si inzestratt de un spirit profund de cercetare, ii conduse sä bänuiascä natura infectioasä a maladiei. In 1884 Nicolaier a gäsit bacilu, ce produce tetanosu in päment, dar nu 1-a putut isola. In 1885 Rosenbach 1-a gäsit in puroi la oament tetanief. Verneuil² aduce in fata academiei o multime defapte

	¹nbsp; Academic deMcdecine, 1887. 2nbsp; Academic de M4decine, 1887 Octobre.



	14

	de tetanos, nu capätä boala, dar cä excrementele lor sunt tetanogene. Aceste cercetäri aü determinat peau-tori a cäuta bacilul tetanosulai In excrementele anima-lelor sänetoase sect;i indreptandu'si experientele asuprä calului \|i boukii, aü gäsit aproape constant bacilu la aceste animate. Knud Faber, ' care a aflat si adeverata otravä a ba-cilului tetanic, sustine in urma experienteior sale cum cä origina ecquinä a boalei nu are nici o dovadä pentru a fi incä sustinutä. Renvers ² relateazä niste observatiuni, din cari se constatä cum cä trei oameni tetanici datoresc boala unor intepäturi cu niste uschii de lemn din päment. Gu aceleasi aschii, spune autorul cä a putut produce boala la soareci. Din multiplicitatea atätor observatiuni cari vin in spri-jinul unor interpretatiuni scimtitice, astä-zi se stie cu sigurantä absolutä, cä aceastä boala e de naturä bac-terienä, cä ea e produsä prin bacilu numit al lui Nico-ia'ier, care secretä o otravä peste mäsurä de toxicä sect;i cä acest bacil se gäsesto in päinänt mai ales acolo unde abundä materiele organice. In cea ce priveste origina exclusiv ecquinä e cu lotui contestabilä prin faptul cä bacilul nu e inherent calului; el se gäseste mai in toate felurile de alimente ale animalelor si aproape la toate animalelein exeremente. Galuletetanifer ca ori-ce animal care se culcä pe päment s'ati asternut vegetal. El,ca si bri-care altul, poate purta bacilu pe pär, pe copitä etc. Loviturile de cal fiind mai numeroasesi mai puternice de cat alter animale si prin urmare casurile de tetanos mai dese in urma acestor traumatisme, a fäcut pe unii se pue pe socoteala calului origina teta-

	¹nbsp; Semainc Mcdicale. ²nbsp; Renvers Socictate de Med. Internä. Berlin 7 lulic 1890.



	15

	nosului. Obsevatii numeroase gasim in analele acestei maladü cänd cultivatorii, grädinarii etc. cari n'aü vcnit in contact cu animate si cu toate astea ränindu-se la lucrarea pamentidui aü cäpätat tetanos.

	CAP. II BACILU TETANOSULUI

	CARACTERELE Kitasato izoländ bacilul tetanic din plaga unu'i cm a-tins de tetanos sect;i cultivändu-l a constafat cum cä, a-ceasta bacterie presinta forme diverse. Asa une on e alongit liniar, alte-ori scurt si gros sail bastonas subtire nesporulat; apol in formä de ac cu gamälie, adicä cu spor terminal rotund etc. Tizzoni ¹ pretinde cä ar li done bacterii, una cu spor rotund, alta cu spor oval. Noi nu i'am gäsit, lie din terenuri lie din culturi, de cat sub formä de basto-nase, unele mai lungi, altele mai scurte cu si färä spor terminal si acesta apropiindu-se cänd de forma rotunda cänd de cea ovalä. Bacilul tetanic e unul din cei mai respänditi in naturä, el se alia in pämant, alimen-tele ammalelor, excremente etc. lzöla,rea.lt;ltrLte,ren.TXPt. Piobele de pämant ce ne aü servit la experimente, aü fost luate de pe strade, din manej, din livedea üppler, locul viran vecin scoa-let din praful luat din rugolele pavajului grajduku sco-lei, din praful resultat din mäturatul camerilor etc. Din fie care din aceste terenuri am inoculat cäte un soarece. In cercetärile noastre ne-am servit de soared

	(i) Tizzoni Societ. Italiane de Chirurgie 1891



	17 Apoi Insamintänd tubii cu Ag Z si punänd sub clo-potul lui Fresenius in teronostat la 3738deg; obtinem culturi foarte bune, dupä 23 succesiuni de acestea. Acesta a fost procedeul care ne-a dat cele ma'i bune resultate. Toate cele-l'alte procedee, cu cristalizoare, süclele lui Liborius, aparate de hidrogen etc. ni s'aii pärut prea complicate si cu neputintä de a da rezultate sigure si mai ales ni s'a pärut ca acele procedee ar influenta asupra naturei intime a bacilului. Un procedeü cu totul noü de izolarea acestei bacterii este acela al DD. Vaillard si Vincent ' DD. iaü produse in care s'ar afla si bacilul tetanic, le pune in bulion simplu la temperaturä de 38deg;39deg;. Dupä 5 zile bu-lionul este turbure. Le supune apoi la -f- 100deg; timp de 2 minute. Se insemänteazä de aci un bulion. Acestase aseazä in vid la -f- 38deg;30deg;. Dupä ce se desvoaltä co-loniile il pune iaräst la -f- 100deg; timp de done minute. Apoi fac din nod aceeasi operatie. Autorii spun cä dupä 34 operatii obtinem culture pure. Procedeul acesta, de si ingeniös, nu ni se pare tocma'i de reco-mandat si iacä pentru ce : fäcänd cercetäri, dupä cum vom areta mai departe, asupra resistentei bacilului la cäldurä, not am constatat cä la 100deg; tbnp de 72 2 minute, bacilul tetanic in bulion -{- Z in eprubete cu diametru de cäti-va milimetri, moare, pe cand in ba-loane moare dupä 3 minute. Dacä insä baloanele au un diametru mai mic si päreti subtiri si dacä in loc de a fi luat de sub clopot asezat la temperafura came-rei ie luat de la termostat si pus de a dreptul intr'un vas cu apä in üerbere, atunci chiar dupä 2 minute bacilul tetanic moare. Procedeul acesta de izolare mai cu seamä in produse undepoate abia se gäsesc cäte-va individualitäti de bacil ni se pare putin recomandabil, cäci se poate prea bine intämple ca temperaturä sä'i ¹ Vaillard si Vincent. Annalcs de l'institut Pastour. Janvier 1891. #9632;*nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 2



	19

	sitä flnä si lichidul murdar ce resulta era parte ino-culat la animale, parte trecut in bulion si tinut la -[-^O timp de 2 ore si insämäntat apoi in eprubete cu Ag-j-Z, dupä 2 saü 3 sedinte din 24 in 24 ore ; apoi microbu cäutat si izolat asa dupä cum am arätat la izoiarea lui din terenuri. IzölcvrecL cLtn, mcctertile fecale a, deosebitelor antmale. Sormani ' dänd animalelor furage pline de pämänt dupä strade, camp ingräsat etc., nu a putut determina tetanosul, dar a constatat cä materiile fecale ale acestor animale contineaü bacilul. Sanchez-Tolledo si Veillon ² aü constatat bacilul tetanic in escrementele caltilut si b.oului sänätos. Chicoli-Nicola ³ l'a aflat in materiile fecale ale calului atins de tetanos. In Decem-brie 1890 .D-nu Profesor V. Babesect; comunicä societätei de Medißinä din Bucuresect;ti cum cä a gäsit bacilul teta-nosului in materiile fecale ale unui om tetanic din ser-viciul D-lui Dr. Kalendero. Peyraud ⁴ din Libourne spune cä nu a avut de cat resultate negative in cerce-tarea bacilului in materii de asemenea naturä. Pentru convinctiunea noasträ am fäcut cercetarea materiilor fecale la mai multe animiale domestice si de laboratoriu. La cal din 8 probe in 2 am gäsit bacilu, caii eraü sänätost. La un cal tetanic, din spitalele sect;coalei, asemenea am gäsit bacilu. La asin, din 2 probe, in ambele am gäsit bacilu. La boü, din 3 probe, l'am gäsit la una. La caprä, din 2 probe, luate de la 2 capre ce träiaü in acelasf grajd cu un cal tetanic, l'am gäsit la i. La cdini, din 7 probe, nu l'am gäsit la nici unul.

	¹nbsp; Sormani Gazeta Medica 1890 ²nbsp; Sanchcz-Tollendo si Veillon Sociutc de Biologie 1890. ⁸ Chicole-Nicola Semaine medicale 1890. * Peyraud Academic de M^decine, Octobre 1890



	21 La incepnt 4000 ore nn sc gasesc bacili spniiihilj sail sunt foarte rodusi; dupä a 5^a zi ei so inmul.tesc. Totasi ei sunt mai numerosi la billion do cat, in Ag Z. Baciiu pe Ag-f-Z so desvolta l^ine si färä a mat fi supus vidului. Virulcnta insä a bacteriilor teta-nosului din ciütnrelc pe Ag Z in aer liber, e mai puün intensä de cät cänd acest microb e inmultit in vid. In bulion siinplu mai ales baciiu Isi pordo din vi-talitate tara a muri dupä cäte-va zilc, cänd balonnl o tinut sub vatä in aer liber. Condifytixnt de. desvoliare. Vaillard si Vincent spun cä gradelc de vegetatie ale bacilulni tetanic sunt intre 4-44deg; 43deg;; cä laiiquot; nu se desvoll, la 18deg; 20, abia la 20 25 desvoltare lenla. Dar exact aceste cifre le-a indicat mat Inainte D-nii Dabes si Boldescii ¹ D-lor aü arätat incä din 1800 cä la temperatura doiiquot; nu se mai desvolta ; la 18deg; ^O¹¹ cresterea devine aparentä dupä o säptämänä ; la 20deg; 25deg; ineep sä creascä dupä #9632;i zile. Noi am incercat sä verificain putin aceste aser-tiuni, märginindu-ne la temperatura minima indicalä. In o camera a caret temperatura oscila intre '12ⁿ 14deg; am pus mai multi tubi de Ag-f- ^ insämäntati cu acul de platinä din o cultura recentä si clouä baloane mici cu bulion -f- Z insämäntate cu tetanps tot din aceiasi provenienlä. Dupä 20 zile nu se constatä nimic cu o-chiul liber. Bulionu e limpede si pe trajectul acului in tubi cu agar nimic care sä indicc o desvoltare a nis-cai-va colonii microbiene. Fuse insä la termostat cul-turele s'afi desvoltat bine, in aceiasi mod si in aceiasi timp ca si cänd ar li tost insämäntate de curänd. A-ceastä micä experientä dovedeste cä daeä la aceastä temperatura de IQ⁰ \¥ microbu tetanic nu pululeazä,

	¹ Boldescu A. Cercetäri experimcntalc asupra gtiologici tctano.sului, JJueuresti 1890.



	31 parte din creer care se emulsioneaza cu putin bulion si se injecteazä sub pelea unui epure un c. m³. Epu-rele nici dupä 23 zile, cand a fost intrebuintat la alte experiente, nu a manifestat tetanos. Din aceiasect;i emul-siune s'a injectat in acelas timp '/a c. m³ sobaianului H care de asemenea nu a capätat tetanos. A TREIA SERIE DE EXPERIENTE In ziua de 12 lanuarie moare un soarece cenusiü inoculat cu tetanos la 7 lanuarie 1891. S'a luat cordul, o parte din pulmon, float, splinä si rinicln, s'ati trecut usect;or prin flacärä, s'aü sfärämat apoi in un vas de sticlä sterelisat, s'a adäogat apoi putin bulion fäcänduse ast-fel o emulsiune din care s'a injectat 1 c. m³ sub pielea unui epure sect;i '/a c. m³ la un sobolan. Nici unul nu a manifestat tetanos. Din fie-care amestec s'au fäcut in-semänjäri pe deosebite substante nutritive si nici odatä nu s'a desvoltat colonii tetanice. Din aceste fapte reese cum cä bacteria tetanosului nu se gäseste nici in un organ si cä nict in singe nu se aflä, dupä cum aflrmä sect;i Aiioing sect;i Trippier'. Acest microb nu se poate gäsi de cät numai in punctul de infectiune si aci cu conditiunea de a nu se afla acest punct in profunzime si ca cantitatea de bacterii inoculate sä fie mai mare. Fäcänd sectiuni si colordnd gäsim tot-d'auna bacilu tetanic, mai ales in tesutul conjonctiv, cänd s'a fäcut aci inoculatia. INCERCÄRI DE ATENUARE A VIRUSULUI I) Prin temperaturä Atätea fapte biologice ne dovedesc cum cä sunt o mul^ime de micro-organisme patogene, care supuse la o anume temperaturä devin inofensive sect;i cä pot deter- ¹ Academie dc M^decine 1887,



	BIBLIOTHEEK UNIVERSITEIT UTRECHT

	2911 580 9

	ÜB



	PARTEA II EXPERIENTELE ASUPRA TRATAMENTULÜI TETA.NOSULUI

	Enumerarea diversilor agenti intrebuintati in comba-terea a acestei maladii in deosebite timpnn, credem cä nu tocmat s'ar avea locul in cuadrul unei teze. De aceea ne vom märgini a expune intr'un mod succinte expe-rientele intreprinse de diversi aütori in acesti din unnä timpi prin intrebuintarea diverselor antiseptice precum si experienfele intreprinse de not in aceastä privintä. ACIDUL FENIC Bacceli ' pretinde a fi eel dintäiü care ar (i vindecat cäte-va cazuri de tetanos cu acid fenic in injectiT sub-cutanate. Densul explicä cum cä elicacitatea se datoreste actiunei sedative a acestui medicament asupra centiilor nervosect;i. In timpul resboiului Serbo-Bulgar s'a intrebuintat ase-menea aceste injectinni, insä nn tocmai cu succes

	¹ Semaine medicale 1888.



	42

	BALSAMUL DE PERU Sobolauul aJb 11. Inoculal cu acul de platinä dinti'o cullurä pe Ag -}- Z, la 8 lanuarie, la basa coadoi. dO lanuarie. Tetanosul apärat mai cu seamä la coadä si membru posterior drept. I se face injecUuni cu cäte ^ll_i c. m. c. balsam de Peru, la ora 8, 12 si 3 p. m. li lanuarie. Boala mal intinsä. InjecUuni cu cäte V* c. m. c. la ora 9, 11 si 2. #9632;12 lanuarie. Starea generalä gravä. I se da numai 2 injectitmi la ora 10 a. m. si 4 p. m. 13 lanuarie. Animalul moare. APA OXIGENATÄ (H 2 O 2, Bioxid de Hidrogen.) Soltobuiul D. Inoculat, la baza coadei, cu tetanos din cultum pe Ag Z, la 30 Decembrie 1890. 3nbsp;lanuarie. Apare tetanos in trenul posterior. A primit injectiuni de cäte '/a c. m. c, din o solutie de apä oxigenatfi, 5 gr. la apä destilatä JOO gr. la orele 10 a. m. si 3 p. m. 4nbsp; lanuarie. Starea generalä mai buna comparativ cu a sobolanilor inoculati in aceasect;i serie. I s'a tacut injectiuni, cu solutiunea sus arätatä, cu cäte Vi ^c- ⁱⁿ- ^c-la orele 9, 12, 3^i 5. 5nbsp; lanuarie. T s'a intrerupt tratamentu cu solutia de apä oxigenatä, din cauzä cä in punctele unde s'a fäcut injectiunea, j)elea e cauterisatä si in parte cäzutä. Apli-cänd din aceasi solutiune pe pelea intactä a soarecilor n'am observat fenomene de cauterisatie, cea ce pro-beazä cä numai in tesutulconjunctiv, apaoxigenatä e asa de causticä, in aceastä proportiune. Starea generalä e, relativ, destul de bunä. Mänäncä, sect;i bea apä bine.



	46

	3 Martie. Presintä sintome de tetanos destul de accentuate in trenul posterior. A primit la ora 8 o injectie de '/^ c. m? solutie de Sublimat 1 la 1000



	^ Martie. Tetanosul foarte accentual in membrelepos-terioare. A primit acelasi tratament ca in ziua precedentä. 5 Martie. Maladia mai agravatä. Acelasect;i tratament. 0 Martie. Animalul a murit. ACIDUL-SALICILIC Sobolaiiul Alb R. Inoculat in ziua de 28 Februarie cu acul din cultura Ag-\|-Z. 3nbsp; Martie. Presintä simptome de tetanos, insä nu asa accentuate ca la cei din seria sa. A primit la ora 8 a. m. o injectie cu Vz cm³ solutie de acid salicilic I la 1000. A primit la ora 10 a. m. o injectie cu '/a cm³ solutie de acid salicilic 1 la 1000. A primit la ora 12 a. m. o injectie cu '/a cm³ solutie de acid salicilic 1 la 1000. 4nbsp; Martie. Simptomele s'aü agravat. A primit acelasi tratament. 5nbsp; Martie. Starea generalä gravä. A primit injectii la oreie 8,9,10,2,3 si 4 cu cäte '/a cm³ din solutiuneaarätatä. 6nbsp; Martie. Dimineata l'am gäsit mort. Vezend cä pe aceste cäi experientele noastre ne-aü dat toate rezultatele negative ; experientele ulterioare le-am intreprins si in sensul de a elimina din organism otrava tetanicä.

	PILOCARPINA MURIATICÄ Sobolaual alb No, I. Inoculat subcutaneu lall Martie cu '/a cm³ dintr'o emulsiune culturä de tetanos diluatä in proportiedel parte emulsie si lOOOpärJi apä destilatä.



	48

	I

	PILOCARPINA CU NITRATUL DE ARGINT Sobolanul III. Inoculat la li Martia cli ¹j., cm³ emul-slune de tetauos supusä ^,/2 orä la -j- 65?, Inobularea s'a iacut diipa 5 ore de la luarea de Ja cäldura. 14nbsp; nbsp;Martie. Tetanosul bine accentuat In treno posterior. Primeste Ja era 9 a. tn. o injectie cu 5 miligrame pilorcarpinä in 25 centigrame apa. Local 1 no face o injectie cu 'A diß o soJutiune de nitrat de argint 5 ⁰/₀ apa. 15nbsp; Martie. Starea generalä mai gravä. 1 se face o injectie cu 5 miligrame pilocarpinä in 25 centigrame apä. 16nbsp; Martie. Tetanosul aproapc generalizat. La era 10 a. m. animalui moare. Sobolanul 5. Inoculat la 10 Martie cu acul la baza coadei din o eulturä Ag -j- Z. 18 Martie. Tren'ul posterior e complect tetanisat. Pri-meste 0,005 miligrame pilocarpinä. Local i se face injectie cu ¹/4 cm³ solulie 5 ⁰₀ nitrat de argint. li Martie. Maladia a progresat. A priinit acelasi tra-tament ca eri. Lquot;) Martie, gäsit dimineata mort de tetanos.

	;



	52 i3 lanuarie. Acelas tratament. 4i lanuarie. Trismusu a dispärut; animalul ia ali-monte si mai cu seamä barbötaje. A primit acelas tratament. i5 lanuarie. Nici o schimbare. Acelas tratament. 16 lanuarie. La ora 10 i se face un lavement cu cloral in urma cärtiia animalul cade in somnolentä sect;i nu se desteaptä de cat la 12 '/a. In timpul somnului i s'a fäcut injectinm cu apä fenicatä 1 ⁰/o. 1720 lanuarie. Animalul merge spre bine. A primit acelas tratament. Cea ce e de remarcat e Insä faptul cä membrtil anterior stäng e putin umflat incepänd de la bidet panä deasupra carpului. 2122 lanuarie. Animalul ia alimentele cu multä facilitate. Membrul anterior stäng nu se Ilexeaza aproape de loc. 23nbsp; lanuarie. Simptomele tetanice sunt pe cale de a dispare. Temperatura 37,5. Pulsu 50. Respiratia 32. I s'a suprimat injectiele subcutanate cu acid fenic din causa cä regiunea unde s'a fäcut injectiele anterioare o calda, umflatä si foarte dureroasä. A primit o bae fenicatä la membrul anterior stäng. I s'a fäcut douä lavemente cu cloral hidrat. 24nbsp; lanuarie. Simptomele tetanice aii rtisparut. In regiunea metacarpienä se observä douä plagt care pro-babil ail provenit din causa injectielor care poate vor li fost prea concentrate. S'a suspendat oil ce tratament general, tetanosul flind dispärut. S'a pansat numai plägile cu apä fenicatä 5⁰\|₀. 2527 lanuarie. Membrul anterior stäng e edema-tisat. Plägile aü progresat. Materia ce se scurge dinele e in mare cantitate. S'aü pansat cu lodoform. Intern s'a dat 20 grame A.zotat de Potasä in douä ränduri, disolvat in apä.