ffummmm^mmm^^^^^^^^^

wws^^

^O^LA SUPERIOARamp; DE MEOICINÄ VETERJNARÄ

JVö. 4ff.quot;

GONTRIBÜTIUNE

LA ST1HIL epCO-BIOlöGlC sect;1 EXPER1MENTA1

ASUPRA

JMööSELOR MICROBIENE SÖLÜBILE, PATÖGENE sect;I VACCINALE

ALE

MORVEI sect;l TURBÄREI

TEZÄ

Pentru. ob^inerea Diplome! lt;ie Medic-'Veterinar.

ACHIL M. MOTOCUnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;-j00BsSj$

/raquo;*, #9632;(t'ilri.y;: \ #9632;


	ßg
	*- amp;*	*'' v * lt;**
	I AI
	^;.laquo;	,--_s%J J

BUCURESCI

_:TIP0GRAFIA MODERNÄ GR. LUIS. STR.'ACADEMIEI, 24 ^nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;1891.

-.#9632;

1230

BIBUOTHEEK UNIVERSITEIT UTRECHT

2911 461 2

3279nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; * W-^f/^^

SCOALA SUPERIOARÄ DE MEDiCINÄ VETERINARÄ

JVö. 4:0.

CONTRIBUTIUNE

LA STDDIDL laquo;ICO-BlOlflGIC sect;1 EXPERIMENTAL

ASUPRA

PRODUSELÖR MICROBIENE SOLUBILE, PATOGEXE sect;1 VACCINALE

ALS

MORVEI sect;1 TURBÄREi

TEZÄ

IPenti'u obtinerea Diplomel de Medic-'Veterinar.

Prescniatä si sustimdä la......Ü..................................... lunie 1891

ACHIL M. MOTOCÜ

Ife

BUCUßESCInbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; ^ \l£L^

TIPOGRAFJA MCDERNÄ GR. LUIS. STR. ACADEMIEI, 24-

1891.

SCÖLA SUPERIÖRÄ DE MEDICINÄ-YETERINARÄ

Director: D-nul AL. I. LOCUSTEANU

DOMNtl PROFESORI #9632;

Anatomia Generalä ....... ' quot; 1

Jstologia . . .....  \ M.'79t.e.B*nilesea

Anatomin descrtptiva st comparata . . . . j

Teratologia......._......

Imohxjia generalä s? specmlä......\ _n AI. Lscttstliaa

Terajmiticä teorefkd si experimentalä, . . . '

Pathologia generalä.......... #9632;,

Anatomia pathologicä generalä cn äemonstraü-

um microscopice . , ........Jgt;  Chr. Cs-ldssa

Inspecfia sanitard a cärnurilor......j

Clinica propedeoticä .... ....,'

Pathologia ineält;calü........' ' lnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; M. CoTass

Clinica medicalä..........) quot;

Pathologia chirurgicalä.........^nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; j p_ÜSSCIi

Clinica chirurgicalä . . #9632;.......( quot;  r '

Polifia sanitarä veterinarä.......\

Pathologia hoalelor contagioase ....nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; .1

Microbeologia teorecticä $i practicä...../ lt;gt; S.A. quot;raquo;rsa

Legislatia comercialä veterinarä.....

Medicina legalä, cnstndiid intoesicafiunilor .

Medic'ma operatoare teoreticä npracticä . . .-v

Anatomin topograficä .....#9632;#9632;#9632;{nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; p_ Qcggss

Esteriond anmalelor domesfice ....'(

Arta potcovitului teoreticä sipradicä . ...

Agromonia in raporf cu medicina veterinarä . . gt; i' -#9632; -#9632; raquo;SJUgrea

Zoofecnia generalä fi specialä.......)

Botanica..............-v

Zologia..............I Ig iiwlt, ds medieiüS

Fisica...............(

Chimia organicä sect;i anorganicä. .,....'

SEFli;

$efde ciinkä............B'7$tP.eeastaatiaesoa

 al lucrärilor fisiologice........nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;,, V'scsst^

,. ,, ,. 'anatomice........nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;laquo; IT Filip

 ' dehonle contagicase.....gt;nbsp; nbsp; nbsp; ^ p sect;t_tmsgtl

 ,. pnlitic sanitarä......(

raquo; r. laquo; zooteenice .......inbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; _ffj BmSÜtm

 ,. emathomo-patologice.....(

.. ,, ,. medicina operatoare . . . . ^nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;g Seamp;tttasOlt

,. nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;clinica e.rternä....../

.. ,. farmacologice.......nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; V- dttettstiü

_r ,. ,, fisicesect;i chimice......nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;ßr. A Ssbes

Medic conferenfiar...........nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; Vlriaesaa

Manipulatiuni farmaceutice.......nbsp; nbsp; nbsp; D.far. if. StMUSSOU

JURIUL DE PROMOTIUNE

l're^edintc, U. Viofeaor, lquot;. OCEAjSTU

ü PEOFES M. COLI5EN

A. LOCDSTEANU ME.MURII:

( C GAVIULESCJ CH CALCIAMJ

Scula considerä opiniunile expuse in acöstä lucrare ca proprii ale autorului si n'are a exprima nicl apro-bare, nici desaprobare.

UKCHIULU1 MEU

Zs. ty. tycjo-jtanff, rjirteiici-yoic-jficl

Am apreciat de mult hine-voitornl sprijin ce mi at dat'mtot timpid sfudinlui meä. Primeste, te roy. a'll dedica acestä lucrare, ca semn de iubire sect;i de recunosect;tiniä nemärginitä.

io/fJoif(oi mce

RESPECT

@L/u*^.jr^elt;e4amp;

ntf

Profesor ^i rgt;ireetor la scöla superit'gt;rd tie ZMeclicinü-'V'eterijiarä

Jnnlta importantd ce dr(l crstiunilor sciin-fifice sect;i mcrifidile ce punefi hi efectuarea lor, me face a vcfi $i vevoi fi tot-dcnna recunoscdtor.

PRESEDINTEUUI TEZEI MELE

 ^y. iL/ceeintt

Omag'm de recunosect;tin}ä.

Situ amp;/. ^

a mitt

Frofusor de patologia gmeralä, anatomia patolo-gicä,inspecjia sanitarä a cärmirüor, membru in consiliul srmitar superior.

^ - tu r Ex. i/fi vi ufii cu

Profesor de Anatomia des Tiptivä si comparatd. amtomia generala, htologie si Teratologie

@f-/ur amp; J'. %L

fUrte-leti

Prcfesor de Igiena. Agronomie si Zootechnie

Tnvefamintele $i perceptde ce amputtit impärtäd de la D-vösträ,castudent, vor fi pentm min? o ca-Icitzd hi viitor fi o amintire ncrfhsäpentnt respect.

Directorul Institutului de Patologie si Baoteriologie, profesor la facultatea de mecicina din Bucuresci etc.

Snnte{i un aprig luptätor laprogrestdsdiniei medicale experimentelle, pe care a-fl hmvutit'o cw hu tesaur de 'malte CHHOstin{i ce sunt patriotis-mul intelectual lt;le salvare al imunitäfel sect;i care faii renume ferel nostre, Pentnt buna-voinfä.pre-fiöselesi luminatele ctmoscinti ce le-am cascigat de la D-vösträ, ve voi fi hi veel reeunoseätor.

Chimistul Institutului de Bacterologie

A-\x eonlribuit incea mal mare parti la forma-rea acestci hicrari. Ve reman adcnc recunoscdtor pentru amabilitatea ji viul interes cu care a-{i calaquo;-tat a meinstrni in tot fimpul cat am avut feri-cirea de a luora in lahoratorul D-vostrd.

Fost deputat^ prefect si seeretar al consiliului de Ministri

Mi-afi acordat In tot-dhina inalta D-vöstrd bunä-voinfä. Sunt forte fcricit cd mi se pre-sintd acistd ocasiune, pentru a ve aduce act expresiunea senfimeutclor mele de profund respect si recunoitin(ä.

Celor mal hum dintre rudele weh

lt;yjL'. bz/anaovi

Iv.lire ji recunosect;tin}ä.

Studiul hölelor contagiöse carl decimecjä animalele si o-mul. aü realisat in ace-ftl din urmä anl un progres uri-as, el s'a imbogätit cn nuol fapte experimentelle^ positive *i vsor pretutindenea de demonstmt. La aceste fapte domi-näfnrc. seiinta contimpormä, prin mijlöcele seh de investi-gafiune, a addugat altele si mal esentiale, stdbilinä o mare revolufiune in era nösträ achialä.

I^Jerhkh.'i contimporane 'i aparpine onörea de a fi sub-stitut nofiunile patogenice adövemte prin sistemele hypo-tetice care se siicceserä atätea sute de anl si numal malt de abia de cät 15 ant, de cänd a incepid a se reeunösee presenfä micro-organismelor patogene, facultatea de agenti specific* al fermentathmilor in höhle infectiöse. 0 singi'i-rä cesthme mal renuhiea inhmecatä, aeeia a actiunel acestor microbl pentru cä nu se area asnpra cliimismuhil proce-selor ce el aase, de cat notiunl absolut vagL Astä-$l e dovedit pe date scintifice irecusethile si pe hgica intuitivä a faptelor, cä microbil patogenl produc hölele strieänd sä-nätatea prin oträvurile ce el produc. Äcesta cestiune a oträvurilor secretate prin microbl si de care aturnä viru-hafa ha-, esfe la ordinea dilei. Afinnate de Toussaint färä a le proha. indicate de Ghcmvean pentru a'si sustine teoria sa asupra imunitätel, de a primit din partea B-lul Pasteur #9632;an tneeput de demonstratiunl erpcrimentalc si furä definitiv stdbllite pentru antrav de Roux *i ('humherlaniJ.peiitrn bola pgocianicä de Gharrin. pentru febra tifoidä de Ghan-temesse fi Widal, pentru dipMerie Je Hoax si Yersin, de Koch pentru hihevcuUsä, etc. etc., Se pöte restabili si alte analogii, printre care am putea einslaquo; tnorva si turharea care jac obiectid cercetärilor nöstre, precum tot ast-Jel si malte alte hole.

ui. M.

PARTEA I

CONS I DER ATIUNI GENERALE ASUPRA MORVEI

NATIEA SI OEIGDJA SA.

Morva ?! farcinul (Maliasmul acut si cronic, Mucit, böla Mallearä, Räpciuga si cärtita) este o bolä infec-tiösä, specificä, contagiösä si vimlentä a genului equin, caracterisatä de o manierä gencralä prin jetaj, glan-daj, umtiäturi. tumori, sancäre saü ulcere si prin for-mat-iunea unor productiuni tuberculiforme in tesutul pelei, tesutul conjunctiv sub-cutanat, sistemul limfatic, pulmon, etc.

Acestä maladie se ivesce numai prin contagiune, determinate de contactul intre animalele bolnave cu cele sanetose, ingrijitorl, harnasamente, beuturi si ali-mente, etc. la cal, mägar si catar; ea este insä ino-culabilä si transmisibilä la om si la alte specil de a-nimale ca: Cobay, epuri de casä, pisici, caini, capre si 01. Bovideele sunt cu totul refractare räpciugei.

Nu am cätusi de putin intentiunea de a face aid istoricul acestei bole, voiü cäuta insä a aräta in trecät cä vechii hipiatrii consideraü räpciuga printre bölele benigne, Absyrthe si Vegetius Renatus afirmaü cu cer-titudine contagiositatea, din care causa aü si mai de-numifo chiar Malleus Humidus.

Cornil, Chauveau , Hallier , Bollinger, Christot si

Kiener, etc. aü contribuit mult prin numerösele lor cercetäri, aträgönd atentiunea lumci savante asupra doterininatiuticl prineipiului virulent al acestei böle.

D-nu profesor Babes estc primul care a signalat in anul 18-fl, un bacil special pe care l'a descris in co-mun cu Havas printr'o coniunicatiuac fäcutä la so-cietatea regalä de medicinä din Buda-Pesta, arätänd in acelasi timp cä se gäsesc in ulccvatiunl. in meduva öselor si secretiunile ce constitue jetagiul bölei. Na-tura insä adeverat microbienä a acestei böle. a fost demonstratä definitiv in 1882, prin lucrärile D-lor Bouchard, Capitan si Charrin in Franta precum cam in acelasi timp si a lui Loeffler si Schütz in Germania.

Cei d'änteiü intrquot;o comunicatiune fäcutä Academiei de medicinä din Paris, aü arätat cä a isolat si cul-tivat bacteria morvei, cu care prin numeröse experience aü putut sä reprodueä la animale sänetöse chiar böla; pe cänd aceste lucräri se conduceaü de numiti savanti la Paris, Loeffler si Schütz colaboränd impre-unä in oficiul sanitär din Berlin, aü gäsit o.xaminand productele speeifice ale morvei prin metoda lui Koch, niste fürte subtirl bastonaso. apröpe asa de fine ca si ale tuberculosei pe care Ic-aü putut colora prin so-lufinnea apösä a albastrului de metylen.

Acesti savanti aü eultivat bacili descoperiti pe sänge de cal si berbec sterilisat. nrmärind -i-ö genera^iuni de eulturi, care inoculate la diferite animale aü pro-nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; i{

dus nlceratiuni. tumefactiuni locale a ganglionilor con-respondentl si töte simptomele caracteristice alcmorvei.

An constatat cä snrecii albi suut refraetari, cobay si

sobolani sunt din contra tot-d'auna atinsi de morvä prin inoculatiune. determinändu-le mörtea ; la autopsie au gäsit noduli miliari in splinä si pulmon, aseme-nätorl cu granulatiunile tuberculosei.

Loeffier si Schütz, pentru a determina natura morvei aü fäcut inoculatiuni la doui car la unul cu mucus de la un cal morvos, la altul cu puroiul ulcerilor

inoculat de la un cobay. ambi cal a avut morvä ti-picä; de asemenea in sectiuni din organe ca : pul-mon, splinä, etc. la microscop, a aflat bacili föite fini, intocmai ca eel gäsitl de Koch la tuberculosä.

Bacilil morvei. se presintä sub formä de bastonase, afeetänd une-ori forme drepte. alte on putin contur-nate, tot-d auna cu e.vtremitätile usor inu-rosate. piri-forme, cu o lunginae de 2,).. Grosimea lor variadä intre 0;i.2 - O.j-.o. Diferenta bacililor morvei de acei ai tu-berculosei. este cä pe cänd primi sunt mai scurti si mal grosl, secundi sunt mai lungl si mai subtiri, pe länga acesta se mai deosibesc si prin modul de co-loratiune, cäci pe cänd bacili tubercnlosei care se co-loredä prin procedeul lui Erlick si se decoloredä prin acid azotic , bacili morvei nu se decoloredä prin a-cest acid.

Bacilul räpciugel e.xaminat in culturi pure . oferä grupamente a sedate unele längä altele. apröpe para-lele. une-ori sunt dispusi cäte doui cap la cap (diplo) ca s cum ar forma un singur bastonas frant. In te-suturi sunt grupatl in mese. paraleli, ocupänd spatiu-rile intercelulare.

Uni autori aü sustinut cä acesti bacili ar poseda miseäri, insä experientele a dovedit cä nu sunt de cat miseäri moleculare. si presintä ore-cSii'e ptmte mai dare, a cäror iusemnätate a fost mult discutatä, daeä nu acestea sunt insusi sporii bacililor morvei. Observa-tiunile atentive a arätat cä aceste punte sunt departe de a avea caracterul sporilor. mal änteiü cä nu poseda membranä^proprie , sunt neregulate , de dimen-siuni variabile si in numer de doue saü trei de fie-care bacil. Afarä de acestea resistä putin la cäldurä, cici temperatura de 55quot; le omörä si sunt incolora-bile prin procedeiele intrebuintate la coloratiunea sporilor, considerändu-se deci ca simple mciiolc.

Bacilli morvei sunt aerobi . ei se cultiv cu multä mlesnire atät pe mediurile licide cat si solide, ast-fel

so inmultosc in abondenta pe bulion simplu saü aso-ciat cu extract de cartofi. pe agar simplu, agar cu glycerinä, pe serum de öie si cal. serum de boü, ge-latinä si cartofi. Desvoltarea pe tute aceste mediuri, afarä de gelatinä care se licifiadä la acestä tempe-raturä, se face lesne la 37^u C.

la urma lucrärilor lui Loeffler si Schütz. D. Israel asistentul prof. Virchow publicä un memoriu prin care confirms resultatele expuse de predecesorii sei, de-clarä cä cultivend nodulii din pulmonul unui cal mor-vos pe serum, a aflat doue feluri de bacterii. unele mid. altele mal marl de formä bacilarä care inoculate la epuri aü produs ulcere si lesiunl pulmonare caracteristice räpciugei. In urma acestuia apärurä mai multe lucräri printre care a lui Kitt. Yeichselbaum care stabilirä in mod precis, caracterele specifice ale bacilului morvei.

Töte aceste lucräri hotärarä pcntru tot-d'auna. cum cä bacili gäsiti in cupe (sectiuni) de Loeffler si Schütz si descrisi pontru prima örä de Prof. Babes incä din anul 1881. sunt adevevata causa neindoiösä a morvei la om si animale Mai recent. Loeffler aduse iaräsi cäte-vaadäogiri asupra biologiei nature! bacilului morvei. Insu-si noi am gasit in jetajul unor cai suspecti. baci-lul morvei. prin care isolat in culturi pure am putut deteimina experientele ce vor urma.

ATEKUAT1USEA VlßüSCLCl MOEVOS

Diferiti autori cari s'aü ocupat cu studiul bacilului morvei, mentionezä si despro faptul atenuärei cultu-rilor acestui microb. pretinclend cä culturile vochi nu mai sunt virulente.

Este inse cunoscut cä cu töte incercärile fäcute de a atenua pe cale artificialä virulenta acestei bacterii, nu s'a putut ajunge de a'i uä fisa la grade diverse de activitate, cum s'aü fäcut pentru alfi microbi. to-

tu-si a remas bine stabilit cä pe cale naturalä cul-turile vechi de morvä ^??i släbesc forte mult virulenta. Cänd se inoculezä la cobay. bacilul culturilor de morvä, lung timp conservate la temperatura camerei saü a etuvei. cobayul nu more ca cu bacilul culturilor pros-pecte si tinere ce le face forte active. Bacilli ce cul-turile vechi contin. nu sunt cu töte acestea morti, este de ajuns de a'i transplanta intr'un noü mediü nutritiv. ca ei sä se inmultescä. Este dovedit inse cä cu timpul virulenta se micsorezä treptat si ca probä cä este ast-fel avem taptul cäci chiar dacä se reinoesc culturile. ele devin din ce in ce mal slabe, cu alte cnvinte carac-terul atenuatiunei veritabile, este hereditär. Oil de cäte ori ar avea loc reinoirea. ele se aratä inactive si dupe 3, 45 luni de operatiuni succesive, bacilul morvel devine apröpe inofensiv. La 45quot; bacilul morvei se o-presce in desvoltare, inse nu'sl perde virulenta. asa dacä se expune la acestä temperatura. culturl in timp de 3. G si 10 cjile si pe urmä se inoculezä la cobay ei mor cu lesiuni de morvä dupe o lunä si une ori chiar mai mult. In cursul experientelor mole, am avut o singurä data o culturä atenuatä spontaneu. Cum in acest cas virulenta bacililor fusese bine determi-natä la origina lor. atenuatiunea nu putea fi produsä de cat prin vechimea de cinci luni a culturel. Bacilli culturilor vechi sunt degenerati. ei se colorezä confus mai cu semä cu albastrul lui Loeft'ler. Bacili morvei resist forte putin la actiunea aerului uscat. ast-fel fire de mätase impregnate cu culturi f?i expuse intr'un loc uscat aerat. 'si perd virulenta dupe 8 10 dile.

KEUOIUNDIEEA VIEULEXTKi BACILDLUl MOET08

Reintorcerea la virulenta a bacilului morvos ate-nuat, este o cestiune forte importantä pentru etiolo-gia acestei hole. Procedeul care consistä a inocula

mal intäiü cu un virus slab animale förte sonsibile, cum spre ex: cobayul si pe urmä animalele din co in co mal resisfcente, pare cä n'a dat bune resultatc la morvä. Bacilul förte atenuat n'are de fei actiune asupra cobaylor si prima trecere prin acest animal nquot;a dat nici uu resultat.

D-nu Gameleia, ') a reusit ca sä exagereze viru-lenta bacilului morvos prin treceri succesive in cor-pul spermophilulul saü nevestuicei. (animalul cel mal apt din cäte se cunosc spre a contracta morva) pänä la gradul de a putoa omori opuril prin inoculatiuni subcntanate. Procedeul seü nu pöte fl goneralisat. din causa cä asemenea animale, nu se gäsesc la indemänä fie-cärul experimentator.

D-nu Profesor Babes a propus pentru obtinerea rein-törcerel virulentel bacilului morvei atenuat, asociatiu-nea lui cu alte bacterii cum de ex: pyocianeul, mic-roccocus prodigiossus. stafiloccocus pyog. aureus etc.

In line putern adäuga impreunä cu Finger, cä ceea ce caracterisezä bacilul morvos virulent, este proprie-tatea de a elabora o substantä toxicä specialä.

OTllAVA BACILULUI MORVEI

Din diua unde Pasteur a aretat cä inoculatiunea unel culturi sterelisate de microbul Cholerei gäinilor, aduce o böla trecätöre, ale cürei simptome sunt apröpe identice cu ale bölei mortale produsä prin inoculatiunea microbului insusi. atentiunea bacterologiel a remas fi-xatä asupra rolului patogen al substanteior solubile ce microbii produc in mediile de culturä, in stare de secre-tiune saü producte de exercitiune. S'aü descoperit acest rol in mal multe böle, al cäror mers si aspect general infätisezä caracterele unei intoxicatiuni, cum spre ex: diphteria. tetanosul. charbonul, tuberculosa. etc. Prin

1. Annaleb de I'mstitut Pasteur No. 2. 1890.

o incliuatiune naturalä a spiritului ne am putea intreba mal cu semä cänd morva are cea mai mare analogie cu tuberculosa, dacä aceste substante la cea dintäi n'ar putea fi produse prin bacilul seü a cärel functiune expresivä este, intocmai ca si la cea de a doua si prin a cärel respändire In organism ar produce desordinl generale si lesiuni vasculare in töte organelo. Intr'ade-ver productele residuale ce lasä actinnea bacilulul mor^ vos, in sänge, muschi organe, etc. pretutindenea unde el träesce, n'a fost admisä pänä in timpurile mai nuoi ^i cunoscintele actuale ne face a crede ca microbul produce bola, aducend alteratiuni chimice sub imflu-enta directä sau indirectä a produselor ce el nasce. D. Finger intre alti crede existenta acestor producte. Experientele care tind a proba acest fapt sunt de-parte de a fi terminate si nu le consider de cat ca un premers, insä ele au deja date indestulätöre pentru a demonstra existenta in module de culturä a bacilulul morvei. a nnei oträvi chimice speciale. Otrava morvei existä peste tot locul unde bacilul o elaboredä desvoltändu se, activitatea sa este förte energicä cäci injectatä in peritoneü, ipodermic saü vene la cobay, epuri de casä, cai si paseri, produce efecte termogene toxice si probabil vaccinale.

Daca filträm prin portelan o culturä in bulion simplu saü asociat cu extract de cartofi, dupe ce ea a re-mas mai mult timp in etuvä, toti microbii sunt retinuti prin filtru si licidul obtinut este perfect limpede si user s'aü förte pronuntat alcalin dupe vechime, care dacä S3 insemintezä din noü cu bacilul morvei numai per-rnite desvoltarea -sa, el sä nimicesce singur dupe un timp de cäte-va dile.

Un fapt de mare importantä este virulenta produc-telor solubile ale culturilor de bacili morvosi, cäci in-jectiunea in dose mai mult saü mal putini marl de culturi sterelisate, a omorät jumetate din animalele cu care am experimentat si acelea care au supra-

vetuit a presintat in urma injectiunel ore-care acci-dente ca: inapetiente, slabiciuni generale, cäderea perulul, spasme tonice si clonice, nefrite albuminöse Accidentele aceste care urmezä dupe injectiune, vari-adä in intensitate dupe cantitatea otravei continute in cultura Nol am vedut la epuii cä turburärile grave se produc dupe 424 ore. la cobay din contra au loc mal repede si dispar mal curänd. In unele casuri simptomele se agravedä, in altele din contra se ame. lioredä putin cäte putin si animalelo se restabilesc.

In culturile de o etato mal mare, otrava morvei este mult mal abondentä si efectele licidulul filtrat sunt mal puternice si mai repedi, ele snnt cu mult mal a-parente cu substantä extrasä prin unul din procede-ile ce voi trata.

Un epure care a primit ipodermic 4 c. cubi de filtrat Chamberland din o cnlturä in etate do 35 clile, devine dupe doue-decl si patru de ore forte nelinistit so culca adessea oil, mal tardiü respiratiunea devine ingreunatä, organismul debil, pörul se sbarlesce si cade cu multä usurintä. Pe längä acestea unii din epur! sunt luatl cle diarei opiniatre, cobay incercä un fei de tremuräturl muschiulare, diminuarea unora din simturl si tnrburäri profunde ale orgauismului.

Cänd culturile de bacillus mallei sunt reduse prin concentratiune nnmai la produsele toxico extractive, nu este trebuintä pentru a observa efectele lor asupra animalelor. de cat de decimi saü miimi de miligram, recurgand la injectiuni ipodermice, intravenöse saü pe-ritoniale. Animalele cärora li s'aü administrat o can-titate mai mult saü mai putin mare do substantä to--\icä. mor unele dupe 48 de ore^: altele dupe 5-6 dile si chiar dupe mat multe septämäni, in care timp ele ajung intr'o stare marasmaticä Unul dintre simptomele principalo ce snrvin timpul supra-vietuirei. este actiunea otravei asupra aparatulului urinar. Or! si care ar fi calea prin care am dat acestä otrava, ea deter-

minä mal cu sema la epurii de casä albuminuri si nephrite renale.

Acestea se produc cänd epurii aü primit o dosä mare, saü prin dose crescendo s'a grämadit in economia animalä. in parcurs de 3-5 dile. de alt fei alleumi-nuria pöte lipsi dacä otrava aduce mörtea in cäte-va ore. Urina, care pänä aci nu presenta nici o alteratiune, dovino de ordinär inchisä. cantitatea sa diminue. Ea contine o cantitate variabilä de albuminä si se pöte gäsi in ea ca elemente morfologice ; 1) leucocyte, 2) hemabii (globule rosii de sänge), 3) Gelulele epiteliale ale rinichilor pe calo de degenerescentä, 4)cylindre hyaline cu granulatiuni gräsuse si cylindre compuse din celule epiteliale degenerate.

Lesiunile organelor. exccptänd tendinta la tubercu-lisatiune a pulmonului. sunt identice cu acelea ce se gäsesc la animalele mörte de o morvä acutä rapidä, asa rinichi sunt tumefiati si congestionati, substanta corticalä augmentatä in volum. capsulele surenale. fi-catul si splina cu iperemi hemoragice, une-ori empan-samente in peritoneu, mal rar in pleure ;töte ne con-duc a admite cä simptomele si lesiunile sunt produse sigur prin injectiuni de otravä. ca si prin inoculatiu-nea bacilului morvei.

Dupe cum se vede otrava morvei. datä in dose va-riabilo. ne poate conduce la diferite grade de intoxi-catiune, dela aceia ce pöte provoca mörtea in cäte-va ore. pänä la aceia ce pöte determina la unele ani-male, adeverate stäri cahectice.

Resistenta manitestatä de unele animale si mal cu semä complecta insenätosire a unora din ele cum spre ex. cobay. fatä cu actiunea productelor toxice ale bacilului morvei. ne este förte interesantä. pentru cä se pöte ca prin dose mici si progresive de aceste produse, sä se determine si la alte animale o adeve-ratä profilaxie vaccinalä, analogä cu aceia obtinutä

prin productele charbonöse de Roux si Chamberland, precum si alte böle, dupe metoda lui Pasteur.

D-nu Finger, prin numeröse experience, crede chiar cä si morva pöte fi clasatä prin propietätile produc-telor sole in cadrul acestor böle, de 6re-ce D-sa injectänd in vena auricularä a epurilor si pe urmä sub piele cul-turi pure de morvä, din un-spre-zece experiente fäcute in ast-fel de mod, conchide cä injectiunea de bacili virulenti in sänge modificä considerabil urmärile ino-culatiunilor ulteriure, ne mal determinänd de cat o usörä reactiune localä si mult mal mica, aprope ca la un animal refractar.

Tumorile morvöse locale iaü nascere törte incet, färä saü apröpe färä simptome imflamatöre, atingend un mic volum de desvoltare. ele remän stationäre.

In urma acestora, el a voit sä scie dacä imunita-tea relativä produsä prin injectiunea de culturl de bacili morvosi in sistemul vascular, pöte a fi atribuitä bacililor saü productelor solubile secretate si injectate cu el.

Pentru a resolvi acestä cestiune. Finger a injoctat in vena auricularä a epurilor, culturi morvöse incäl-dite prealabil in timp de cinci minute la 100 grade si a studiat dupe acesta consecintele inoculatiunilor succutanate de bacili activi, ajungend la conclusiunea cä, imunitatea este produsä prin productele solnhile ale microbilor.

Din experientele nöstre se pöte dovedi cä putem obicmui animalele cu acestä otravä si prin urmare de a produce prin acest mijloc. imunitatea contra morvel, iusä acest tactor nu pöte fi determinat, cred, de cat dupe ce se va demonstra experimental impre-sionabilitatea fie-cärui organism contra productelor toxice ale bacilului morvel,

Pentru intreprinderea acestor studii ne-am folosit dc culturi pure de bacili morvosi. Prima culturä fa-cutä pe bulion simplu am obtinufo pe la finele lunei

August, ea are o vechime de 95 dile: la examenul bacteriologic am gäsit'o purä, avend o reactiune franc alcalinä. D-nii Roux si Yersin aii constatat taptul ve-rificat si din partea nösträ cä pe tot timpul cat cul-tura este acicla. ceia-ce se observa tot-d'a-una la in-ceput, puterea sa toxicä este mica, trebuind a injec-ta cantitäti marl de licid tiltrat. pentru a obtine ore-care efecte si vice-versa. A 2-a culturä s'a luat in lu-crare la 20 Decembre existentä in 3 balöne Erlenmayer, avend o vechime de 35 dile. la examenul bacteriologic am gäsit'o purä. reactiunea alcalinä. A 3^aculturä s'a luat in lucrare in dioa de 21 lanuarie. insementarea e fäcutä pe bulion simplu din o culturä purä insä atenuatä de morvä. In acest cas noi am obscrvat cä bacillus mallei atenuat. produce comparativ o cantitate mult mal micä de otravä ca cel virulent si cä prin urmare putem clice cä virulenta sa ar de-pinde in special de puterea lui de a produce aceastä otravä. A 4¹ culturä s'a luat In lucrare in diua de 25 Februare, ea este fecutä pe bulion asociat cu extract de cartofl filtrat. din o culturä förte virulenta de morvä. isolatä de la un cal sequestrat din ober. Tn-tr'un al cincilea cas am utilisat raclarea eulturilor pe cartofl fäcute sub formä de pläci.

Caracterile generale ale eulturilor. Bacillus mallei a fost eultivat in balöne Erlenmayer, pe bulion simplu in cele mai multe casuii s'aü asociat cu extract de cartofi (procedeul prof. Babes), fäcute dupe legea artei si prealabil sterilisate. Bulionul simplu insemin-tat este de o culore galbenä deschisä. intransparent, cu surfata liberä. la fundul balonului existä un deposit abondent. pulverulent, incolor. cai'e se detasaclä usor de peretii balonului. aceste mese ridicate aü a-dese-ori aparenta de floeöne. Pe längä acest deposit se observä un altul pe pereti balonului. formänd striuri racliforme imprejurul fundulul. ale cäror base originale sunt indreptate spre fund si ale cäror capete

se urea in sus pänä la trecerea chiar de jumetate a licidulul de eulturä. Aceste striuri par a fi ata-

sate mal perfect cätre pereti vasului, ele sunt formate de asemenea de un praf (floconase mici viscose) de cu-löre albä.

Aspectul culturilor fäcute in bulion simplu asociat en extract de eartofi, diferä de cele precedente: ele aii culörea galbenä brunaträ. turburi, la fundul vasului S3 dlsting doue straturi in deposit, unul care plutesce sub formä de praf fin do o eulnre mal deschisä a-pröpe albä. altul atasat la fundul balonulul mal pu-tin abondent. care la asitare se detasedä user do fundul vasului. urcandu-se in sus sub forma de norl albi viscosl si forte tini, i-mlverulenti; aspectul acestut deposit atasat fiind do sticlä, semenä cu un deposit stalactiform de mucinä incolorä.

Procecleele cldmice de extractiune. Pentru a avea cul-turile storilisate din partea microbilor s'a iiltrat la temperatura de 0deg; printrun tiltru de portclnn Cham-berland. modificat de D, Dr. A. Bal)es. ') filtratiunoa s'a facut accelerat unind aparatul filtrator in uncle ca-suri cu o trorapä mare de München, in altele cu o pompä pneumaticä.

Filtratele sunt obtinute in balöne Eiienmayor prea-labil sterilisate la 180deg; c. travorsänd cu tubul de sticlä inferior al bugiulm, dupe ce el a fest mai 'nainte ste-rilisat prin tiaeära unul bsc Bansen, dopul do bnm-bac al balonslor in care se adunä. Do acest procedeü de filtratiune antibacterienä nc-am folosit tot-d'auna

') Un bugiü Cliamberland este asect;e^at fntr'un tub de sticlä de un diametru natin mai mara ca el si fixat ermetic \lt;v\n cerä rosie saü printrun inel de cautciuc potrivit. Luagimea acestut tub variada; ea este tot-d'auna cu mr.lt mat mare do eat aceia a bugiulul. Partea su-periörä este inclusa prin un dop de cautciuc prevedut cu un canal prin care trece un tub de sticlä indoit;. cea inferiorä se adaptedä ou un tub de sticlä lipit perfect prin cerä rosie Acest aparat de filtratiune ast-fel modificat este asedat intr'o cämaso de sticlä a unul refrigerator Liebig prin care trece necontenit apa räcitä la 0'.

#9632;2:)

cund cantitatea culturilor a fost moderata, in casurile unde masa de filtrat este mare, filtratiunea s'aü fä-cut prin o baterie do 5 cilindre filträtöre, unde tot a-paratul a fost asedat intr'un vas mai mare refrigerator. Filtratole sterile sunt limpcdi tot-d'auna dare , cu urn iniros special si reactiunea alcalinä ele s'aü putut conserva timp indelungat färä a so altera. Nc-cesitatea a fäcut cäte o data ca sä reducem volumul licidulul filtrat. supuindu'l pentru acest scop la con-contratiuno.

Concontratiunca am fäcufo in mai multe moduri : 1) prin ajutorul vidului pompei pneumatice plasänd sub recipientul soil, cantitatea de licid doritä intrun cristalisor steril do märime potrivitä, pc acid sulfuric. Stabilindu-se vidul mal mult saü mai putin complect, apa se evaporodä idratand acidul sulfuric si remänend in stare do concentratiune mal mult saü mal putin avansatä substantele fixe, oprindu-le de rcgulä la con-sistonta siroposa si numai in uncle casuii am mers pänä la sicitato complectä.

2) Prin dialysä alcoolicä,') adicä incliidond licidul de concentrat intr'o pungä dialysätöro si asedatä dupä acesta in alcool de 90quot;. Dupä un timp de 12 24 ore volumul scade pänä la jumetate. masa concentratä in majoritatea casurilor am divisafo in parti egalc , prolucrändu-le in sensurile metodice ale D-lor Kühne si Hanchin de o partc si a D-lor Roux, Yersin, Brieger si Fränchel de altä parte.

Prin prima metodä descoperitä de Kühne si intre-buintatä pentru obtinerea albumoseT antraxului de Hanchin, substanta.activä este separata din eultura lieidä, ast-fol concentratä. prin satur .tiune cu sulfat d'Amo-

#9632;) Acestä metodä do concentratiune care economisesce timpul si nu corapromite starea de sterilitate a licidelor de concentrat, este datoritä D-lui E Hambury Hanchin, care recomandä in special al-coolul metylic si care a ävut osebita amabilitate de a o comunica D lul Dr. Ä. Babes, inainte de a fi datä publicitätei

2i

mum. Intr'adevör, ca tote albumosele, acestä substantä are particulara proprietate de a se precipita prin öre-care reactivi cänd sunt introdusi in sinul licidului unde ea se aflä in disolutiune, ast-fel dacä se adaosä in cä-tätimi mici, treptate si continue pänä la satui'atiune SO4 (Az n⁴)o, agitänd tot de 0 data masa licida, se formedä un precipitat abondent care, dupä mi repaus de 1012 ore la 0' se adunä pe fundul vasului si se separä dupä acestä sedimentäre prin filtratiune accelerate.

Precipitatul strans pe un Hltru de härtie este su-pus clialysel. pentru efectuarea careia ne-am folosit de apä curgätöre . mentinutä une-orl la temperatura de 45'' ü0'^jc. In casul unde apa s'a läsat la temperatura ordinarä. am adäogat in dialysator un exces pe tymol in acest sfcagiü, spre a preveni descompu-nerea substante! prin nascerea öre-cäror fermentatiunl.

Dialysa ') dupä cantitatea precipitatului este ter-minatä in timp de 26 dile, dupä care substanta ac-tivä se gäsesce in solutiunea siropösä si turbure rä-masä in pungä, cu 0 culore galbenä-brunaträ. Licidul acestä, in unele casuri, l'am concentrat din noü prin evaporare in vacum la temperatura de 45deg;48deg; c. saü sub recipient adäogind pentru a impedica descompu-norca si a preveni orl-ce fermentatiune, 0 solutiune do acid fenic 5 gr. la mie. Concentrat pänä la sici-tate, masa remasä e de culore galbenä-brunatä, lus-trösä si sfärämiciösä avend peste tot aspoctul cle-iulut animal, ea este complect solubilä in apä si gly-cerinä, iar solutiunile obtinute. dupä gradul concentra-tiunel, colorate in galben mal mult saü mal putiu inchis, manifeständ in concentratiunilc mal mari, un dicroism verzuiü.

Solutiunile da roactiunile quot;enerale ale albuminelor

^l) Cänd tötä sarea este dialysatä, licidul din pungä numai da nici im precipitat cu acidul Hcl. sect;i clorura de Bariu, saü reactivul lui Nessler.

anume: se precipitä cu acidi mineral!, se precipitä a-semenea cu fero-cyanurul de potasiu j-d acid acetic, da reactiunea biurete, etc. Acestä substantä injectatä-la epuri si cobay ne aratä cä ea este nu numai forte termogenä dar si förte toxicä.

A doua parte din filtratul Chamberland. concentrat in vacuum saü prin dialysä alcoolicä continend substanta toxicä de morvä a fest prelucratä pe principiul me-todei d-lor Roux sect;i Yersin, modificatä de Brieger si Fränkel.

Filtratul concentrat s'a introdus picäturä cu picä-turä in alcool absolut in o cantitate de opt ori vo-lumul seü. mentinut la o temperaturä de 0deg; si prea-labil aeidulat usor cu acid acetic. Imediat se nasce o turburare dand un aspect opalescent alcoolului. care de si in töte casurile cu care am lucrat dupe acela;? prineipiü. opaloscenta a dat loc formärel unui preeipi-tat floconos,, cenusiü si lucid ce dupe un timp scurt se aseazä la fundul vasuluiin formä de deposit dens: la eulturile insä insemintato pe bulion cu extract de car-tofi asemenea sediment nu s'a format si separarea pre-cipitatelor am fäcut'o direct prin filtratiune. Dupe scurt timp de sedere in alcool. precipitatul s'a separat prin filtratiune acceleratä, sträns in acest mod pe filtru si uscat in vid so presintä sub forma unei mese sfärämiciuse co-loratä in brun inchis. apröpe negrä cu un lustru apröpe vitros solubilä complect in apä destilatä si glycerinä. Filtratul alcoolic in uncle casuri dupe separatiunea complectä a acestui vehicul. s'a spälat cu ether timp indelungat care a remas in aparentä neschimbat. de-cantat Intr'o capsulä micä de sticlä si evaporat la temperaturä ambiantä. pe urmä examinänd caps^la cu lupa n'am putut observa nimic care sä ü fest antre-nat prin el. S'a spälat dupä acesta cu chloroform si dupä un timp de un quart de orä de contact in care s'a edulgat continuü nu am putut observa nie! o mo-clificare, dupä care clecantat intr'o sticlä de coasornic

si evaporat in mediul ambiant, examenul ulterior cu lupa nu ne-a furnisat nimic de remarcat. Din cele ex-puse ne-am convins cä prin spälare cu aceste mediurl disolvante, nu se pöte extrage nimic din masa ast-fel tratatä.

In unele casuri, dupe solvarea complectä a filtratukn alcoolic in apä destilatä aditionatä cu 50% glycerinä, s'aü reprecipitat din noü in alcool abs. unde iaräsi s'a nässcut un precipitat. care s'a filtrat repede si spälat do mai multe ori cu ale. abs.. uscat el saü redisolvat in apä destilatä si incä odatä reprecipitat cu alcool. care evaporat in vid an lasat In stare liberä substanta activa. Substantele ast-fel obtinute se presintä rna-croscopicesce in forma unor rnase amorfe, facil sfärä-mieiöse in praf, forte dense, förte solubile in apä destilatä si glycerinä. identice prin proprietäti fisice. chi-mice. fisiologice si tot asa si prin caracterrle cliimice (reactiunilo generale ale albuminelor) cu substanta ob-tinutä din aceleasi cultml de morvä, prin metoda Kühne, Hanchin.

Din tüte experien^ele reiese cä felul precipitatelor obtinute atät prin metoda Roux si Yersin, Brieger si Fränkel de o parte, Kühne si Hanchin de altä parte, par a ti identice, fiindcä ele nu diferä esentialamente intru nimic |i credern. färä a cornito nie! o eröre, de a le privi ca analöge, asa in cat una cat si cei-1-altä metodä pot ti intrebuintate cu acelas efect. Spre a avea o ideie generalä asupra cantitätilor ce se obtin prin precipitare alcoolicä tiuend compt riguros cä a-ceste cantitäti de si destul de marl, ele nu pot fi de cat substantele albuminoide din bulion metamorfosate prin elaboratiunile vietel bacililor si incärcäte cu productele solubile ce ei furnisedä si carl stau direct in relatiuni cu vecliiinea. mediurile nutritive si temperatura fisiologicä. etc. noi am luat 220 c. cubi tiltrat avend vechimea dc 23 clile. precipitat si sträns pe un filtru cleja cäntärit cu precisiune mal intäiü

singur si

extractiv; da la sec am intre

mult saü preparä i: cerinä pr cest scop o sutä.

Do reg din acest periente. töte mesi de si ace conservat sunt dihii tinendu-le timpul ut

Intr'un de morvä cartofi si trcgilor c( a fost de' care s'a i urmä prei nusiü. floe cool prin leas! can Acest pre c cubi a s'aü incäl( minute pe cas subst aceste ca; servit la ] porezä pe va c. cub

singur si apol cu precipitatul, ne-a dat suljstanta extractivä 1. gr. 4835 cu care am fäcut experiontele de la scöla superiörä de medicinä Veterinarä. Noi learn intrebuintat solvate sub formä de diluatiuni mal mult saü mai putin concentrate. Aceste diluatiuni se preparä in difirite proportiuni cu apä destilatä si gly-cerinä prealabil sterelisate, apa intrebuintatä pentru a-cest scop este o solutiune cu acid fenic 050 gr. pentru o sutä.

De regulä am sol vat 0.1 gr. in cäte 2¹/2 c. cubi din aceste licide, cu carl apol am fäcut diversele ex-periente. In preparatiunoa accstor diluatiuni am luat tote mesurile de asepsie. prcparandu-le extempore, cäci de si aceste substante sunt inalterabile cand sunt conservate in naturä. elc sunt fürte alterabile cand sunt diluate si reü conservate, ceia-co noi am cvitat tinOndu-le in cutii metalice ascdate in ghiatä pe tot timpul utilisatiunei lor.

Intr'un cas exceptional am lucrat cu o eulturä purä de morvä, a cärei desvoltare squot;aü fäcut pc pläci cu cartoti si care squot;aü obtinut numai prin raclarea in-tregilor colonii. Acestä eulturä evaluatä la 8 grame a fost delaiatä cu pärtl egale de apä si glycerinä, dupe care s'a filtrat printr'un filtru ordinär de härtie si in urmä preeipitatä In alc. abs 1 la 8. precipitatul ce-nusiü. floconos la fundul vasului s'aü separat de al-cool prin filtratiunc acceleratä, presentändu-ne ace-leasi caractere simile cu a celor descrise mal sus. Acest preeipitat uscat in vid. s'aü solvat in cäte 5 c cubi apä dest. si glycerinä sterile, solutiunea aposä s'aü incäldit la. temperatura de 50'c. in timp de 10 minute pentru a distruge vitalitatea bacteriilor, in care cas substanta activä a remas nemodificatä. In töte aceste casuri. trebue sä remarcäm cä alcoolul care a servit la preeipitare devine usor gälbui si daeä se eva-porezä pc o baie marinä pänä la concentrare de cäti va c. cubi, el ne-a dat o substanta de caracterele

baselor carl inoculatä la cobay si epuri. noi am con-statat cä nu produce nici un efect.

In ceia-ce privesce dialysabilitatea substantei toxice a morvci. basati mai cu semä pe o controversä care a avut loc Jntre D-nii Eoux, Yersin si Brieger, Friln-kel asupra oträvel Diphteriel, in care cei dantäi o sus-tinca. iar cei din urmä o contesta, facem cuvenita mentiune cäcl e usor de mteles cä din momentnl ce credem cä substanta activä care face obiectul cerce-tärilor nöstre era de natura similarä. o putem perde in parte saü in intregime si in care scop, spre a lä-muri faptul, am recurs la metcda de dialysare inver-sä, adicä saü aseclat in filtratul culturilor de morvä o pungä dialysatöre cu o cantitate mösuratä de apä destilatä. Acesta pungä dupe 5 dile s'aü scos din filtrafc, späländu-se cu precautiunesideschklGnd'oam gäsit apa coloratä in gälbui. dedea rcactiunea biurete, versatä in alcool a produs un precipitat floconos alb, solubil in apä si glycerinä, cu ale cärui solutiuni apöse am ob-tinut aceleasi efecte ca si cu alc substantelor obtinute prin unul din proccdeiele directe. Reiese deci cä in-tre substantele solubile ale culturilor de morvä. existä o substantä de caracterul albuminelor. care tiind so-bilä in apä, are facultatea de a fi si dialysabilä. Lu-cränd prin urmare dupe metoda lul Ilancbin. dialysa spre a evita o perdere trebue intreruptä indatä ce sarea din pungä este scösä, cäci in acest moment substanta insolubilä pänä atunci, devine solubilä si ca-pabilä de dialysare. Diforinta intre observatiunile d-lor Roux, Jersin, Brieger si Fränkel, sä o.xplicä ast fei dupe cum dialysa a fost intreruptä saü nu intr'un timp oprtun.

0 cestiune iraportantfi ar fi cred de a so sei natura oträvel morvöse, este o ptomainä saü o materie ana-logä aceleia descoperitä de Roux. Jersin. Brieger si Fränkel? In starea actualä a cunoscintelor ce posedäm suntem departe de a respnäde la acestä cestiune, noi

#9632;29

ne multumim de a aminti cate-va fapte caxe tind de a da öre-care luminä. Activitatea materiel toxice este förte diminuatä prin cäldurä mpi mare de 100 gr. cäci dacä se incäldesce timp de 10 minute la 56' c. cum am fäcut noi saü cinci minute la o 100quot; cum a fä-cut Finger, ea nu'sl moditicä propietätile. Conservatä in timp indelungat in solutiuni, sub influenta aerului, pare aquot; si per de destul de iute propriotätile sale toxice, ele se mentin din contra mult timp dacä e solidä, feritä de actiunea luminei si a aerului. Ori cum ar fi acestä, otravä prin proprietätile ei fisice, chimice si fisiologice ce presintä, se apropie mult de diastase, de care este suficient cäte-va miimi de miligram pentru un kilogram de greutate vie, pentru a reda animalelor o febrä in-tensä.

Dupe cum se vede in starea actualä sciinta nu 'si a putut da ultimul cuvent despre natura unor atari sub-stante, cäci pänä astädl nu s'a isolat chimicesce si nu s'a putut reconstitui sinteticesce nici una din cele aflate si n'am profita nimic de a boteza si noi cu nume vagi ca toxalbuminä, albumosä etc. cäci nu se pöte sei in mod precis, definit, ce substantä activä contiue aceste culturi.

Dacä consideräm din punt de vedere farmaco-di-namic. acestä substantä nu produce nici o actiune localä. In töte injectiunile ce am practical aseptisänd bine regiunea si ustensilele ce am tntrebuintat, n'am putut observa nici un cas de iritatiune topicä pelocul unde s'a fäcut, se produce insä la purceii de India (co-bay) o iisturime saü durere pasagerä; ei cautä a musca acest punt, se scarpinä si scot tipete väitätöre. Ea n'are prin urmare, de cat o actiune indirectä, prin absorbtiune in sänge si eliminatiune prin rinichi.

Prin absorbtiune si respändire in sistemul circulator in forte dose, ea determinä dupe 48 ore maximum dupe 1224 fenomene de surescitatiune, animalele devin speriöse si timide, pulsul si respiratiunoa se accele-rezä, tremuräturi fioröse si contractiuni spasmotice

:!n

etc. Temperatura rectalä incercä tot dauna o mare urcare (37^u5 si 38⁰5 4 l⁰3). Pe urmä excibilitatea ner-vösä diminue cu o micsorare a sensibilitatei generale si miscärilor si ca consecintä a eliminatiunei nefrite al-buminice si veritabile star! cahectice.

EXPERIENCE ASUPRA EFECTELOR

PRODUSE PRLN MATERIILE SOLUBILE CL'I/rURILE FILTRATE

PRIN PORTELAN

Experienta l. La l Septembrie 1890, s'aü inoculat in cavitatea peritoniala a unui cobay. 1 c. cub de culturä de morvä in bulion simplu veche de 55 dile si filtratä prin Chamberland. Temperatura anteriörä inoculatiunel ;-58⁰5 ; dup-f inoculatiune cobayul a avut o reactiune febrilä intensä care se mentine la orele 6 p. m. la 39'i ; perul sbärlit presentand si tremuräturi fioröse. A 2-a di animalul restabilit a vietuit si träeste in deplinä sänetate.

Experienfa II. - La 21 Decembrie 1890 s'aü injectat in tesutul celular subcutanat la im epure 2 c. cubi de culturä bulion simplu in etate de 35 de dile si filtratä prin Chamberland. Temperatura la ora 11a. m. anteriörä inoculatiunei este 38 ⁰8; dupe inoculatiune la 5V2 p. m. 4Öquot;6. In cürsul reactiunei epurile este abätut, trist, inapetient, se observä ore care con-tractium spasmotice. Spre a invedera faptul si mai mult, am inoculat la ora 2 p. m. un alt epure B. cu aceiasi dosä avend temperatura nonnalä inaintea inoc. dupe inoculatiune, se re-marcä aceleasi simptome cu T-ra la 572 p. m,4Ö^ü2. La 22 Decembrie, epurii inoculati aü perul sbärlit. stupefiati, pelea ardetöre, inapetientä, respiratiunea acceleratä si dyspneicä, t-ra ridicatä la 9 ore a. m. 40⁰3, sera la 5 p. in. 40'^J3. La 23 a. 1 se observä simptome mult mai agravate, anlmalele par coprinse de 0 stare maladä, perii sbärliti, numai mänca de fei, somnolente, bätäile cordului accelerate, respiratiunea dyspneicä. La 9 ore a. m T. pentruA40⁰5, sera la 5'/a ore p. m. 4O⁰9, asemenea si pentru B. La 24 aceiasi lunä di-mineta epurii se gäsesc in aceiasi stare, cätre serä par a se restabili putin, temperatura descresce la 9 ore a. m. A are

40⁰6 sera 51/2 p. m. 40^,'2. B si mai micä. conserve insä 0 stare usörä de debilitate. 25 Decembrie bine restal)iliti, t-ra la 9 ore 39 quot;9, sera 5 p. m. 39 2. greutetea relativ dimi-nuata. Dela 26 Deeembriu acesti epuri au fost tinuti In ob-servatiune pänä la 13 Aprilie 1891 cänd squot;aü liberat intr'o stare debilä si cahecticä.

Expepienfa ill. La 22 Decembrie. 0.50 gr. de culturä fil-tratä esteinjectatä 111 vena auricularä a unulepure, inaintea injectiimei T. 38⁰9, dupe injectiune T. 39^c2 avend starea gene-ralä bunä. La 23 aceiasi lunä. se aflä intr'o stare abätutä trist, fiori muschulare,respiratmnea accelerata.la 9 ore a m. T. 40'5, sera S¹^ p. m 40^,:,1. La 24 a. 1. epurile este dyspneic. el res-pirä förte greü, este cu töte acestea destul de vioiü. daca se niisca spre a merge, opresiunea devine asa de mare, cä el nu'pote avansa si amenintäa se Impedica, perul sbarlit. la 9 ore a. m. T. 40 ^,:,6, sera la ora 51/2 T. 40 '2. Acestä stare persistä incä a 4¹¹ cji, la 9 ore 40'4, la 5 ore p.m. 4ü'^;6. La 26 Decembrie respiratiunea mai normala. T-ra la 9 ore 39'^,5, sera la 5 ore p m. 39deg;, greutatea diminuatä. cu putinä pa-resie a terenulul posterior. El a continuat a vietui.in acestä stare pänä la 20 Februar, cänd more Autopsia : lesiuni congestive in töte organele interne.

Expcrienta IV. La 26 Decembrie. ora 10 a. m.. s^:aü in-jectat ipodermic la un epure 4. c. cubide aceiasi culturä fil-tratä. Temperatura inaintea inoculatiunei 3Squot;S. la ora 0 p.m. t-ra 40⁰2. animalul trist, starea generalä prostratä. La 27 a. 1. epurile mäncäputin, la 5 ore p. m. förte abätut. respiratiunea dyspneicä, bätäile corduüü tumultöse, la 9 ore a.m. T. 40'^;2, sera 5 p. m. 41 quot;2. La 28 a. 1 epurile este malad, respiratiunea accelerata, animalul stä cu vintrele aplicat pe plansa coli-viei, bätäile cordului tumultöse, care sä simt la aplicatiunea inanei prin usore sguduirl imprimate trunchiului, perul sbär lit, cade cu multä inlesnire. T-ra förte urcatä la 9^2 ore 41quot;1, sera 5 p. m. 40quot;7. La 29 survine o restabilire usörä. In curs de cäte-va dile el a släbit repede, temperatura s^:a nien-tinut insä la norma4itate ; se vede insä o jenä in urinare, urina explusatä e in cantitate micä, tnrbure si grösä. La 3 lanuar se observä o ascensiune brascä a temperaturei la 45⁰5, in timpul noptei animalul more. Autopsia : intestinul contine multe materii semi-licide, stomacul supra-incärcat cu ali-mente impästlite. Ficatul. splina. rinichi si capsulele surena-le förte iperemate, ecbimose difuse pe pericard, peritoneü si pleurc. Culturile din aceste organe sunt negative.

Expcrienta V.-La 10 Aprilie 1891, ora 2 W* P- ^m; ^s'^a

injectat ipodermic la un epare 1 c. cub filtrat steril de cul-turä morvösä in etate de 35 dile. Temperatara anter-inoc. 3S⁰4 dupä inoc. la 3^l/₂ ore 39raquo; ; A_:¹/₂ ore 39⁰2 ; ö^l/₂ 40deg; 6¹/₂ 40'^J2. In timpul reactiunei se observä öre-oare din simp-tomele deja remarcate. La 12 Aprilie animalul primeste o du-blä cantitate de filtrat dinaceiasi culturä. T. inainte 38 7 dupe injectiune la 2 ore p. m. SO-'s'; 4 ore 40^u2 ; 6 ore 40⁰5. La 13 Aprilie pritnesce iaräst 2 c ciibl dupä care urmezä o reactiune febrilä intensä. La 14 a 1 ora 10 a. m. animalul pri-mesce aceiasi dosä. T-ra ant. inoc 39o7, dupe inoc. 2 ore p m. 39quot;9, 4 ore 40 '6 6 ore p. m 39,9 V., La 16 Aprilie ora 10 a. m. T ra normalä, starea generalä bunä, primesce dosä de 2 c. cubi. Tra la 2 ore p. m, 39quot;5, 4 ore 39'7, 6 ore 39^;8. La 17 si 18 Aprilie a primit iaräsi cäte 2 c c de bulion färä a mal incerca nici o reactiune, afarä de o usörä prostratiune a fortelor ast fel, animalul care la inceput nu prea manca, astä dl mänäncä cu mal mult apetit insä stä nemiscat in colivie färä al impresiona nimic. La 19 Aprilie ora 10 a. m. i se administrezä ultima dosä de 2 c c. observat pänä la ora 6 p. m nu s'a produs nid o febrä (2 ore p. m 39^, 4 ore 39^J 5. 6^l/₂ ore 39⁰6). Paralel cu acest epure squot;a tratat si un cobay, primind in aceleasi dile ca si el o dosä de cäte 1. cub, resultatul a fest aceiasi cä in cele din urmä dile animalul numai capätä nici o reactiune sau daeä se produce, este förte putin pronuntatä.

Resultänd din experientele nostre asupra Sltratului culturi-lor sterile de morvä prin care am probat sä se pot obtine simptome patognomonice ale bölel, faptul cä in bulionul nu-tritiy s'a produs o substantä nouä ca un product accesoriü al vietei bacilului, numai gratie presenter cäreia se pot ex-plica aceste efecte, am incercat isolareä acestei substaute dupä cum am expus in extenso. NoI raportäm aici cäteva din_ experientele efectuate cu solutiuni mal mult saü mat pu'in diluate, din care reiese cä ea se comportä intocmal si chiar mult mat energic ca alte substante similare. spre ex limfa Koch care nu pöte avea de cat aceiasi originä.

EXPEPJENTE FACUTE LA COBAY (Parcel de India)

^ Experienfa Vl.-La 2 si G Septembre 1890, orele 9 a.m., s'a injectat incavitatea peritonialä a cäte un cobay din o solutiune diluatä de substantä toxicä de morvä. extrasä

din prima culturä, eel de la 2 A. a primit 0.25 c cub iar eel dela 6B. 0.30 c. cub, ambele dose din aceiasi solutiune. Temperatura anteriörä inoculatiunei la A este 38⁰2, B 38¹'5 dupe inoculatiune a urmat o reactiune febrilä vie, care se mentine la orele 6 p. in pentru A la 39quot;6, B39quot;5. A doua di (3 si 7 Septembre) cobay sunt cu totnl restabiliti. T-ra la 9 ore a.m. A39⁰2 sera 5 pm. 38⁰8; B 38 7 sera 5 p. m. 38⁰9. A treia di (4 si 8 Sepetmbrie) eobayul A pe deplin sänetos, B este putin trist, temperatura sa la 9 ore a. m. 39deg; 9 sera 39deg;. De aci inainte ei continuarä a fi sänetosi. Experienfa Vil. -- La 3 si 4 lanuar 1891, la orele 10 a. m , s'a injectat in cavitatea peritonialä a cobaylor: A dosa de

0nbsp;05 gr. sol. förte coneentratä, diluatä intr'un c. cub apä dest. sterilä ; B a primit doza de 0 10 gr. sol. de substantä activä extrasä din a treia culturä. Dupe injectiune animalele cautä sä se musce la locul inoculat, devin förte nelinistite, exe-euta miscari desordonate in colivie, contractiuni sgomotöse ale maxilelor. Dupe cäte-va ore reinträ intr'o stare calmä; ele stau ca amortite in cate unul din unghiurile eoliviel si perul li sä sbärlesce. Temperatura anteriörä inoc A 38⁰8, B 38deg; 7, dupe inoculatiune. T = A 3 ore p. m. 39deg;; 4 ore 39⁰9; 5 ore 40deg; 3, 6 ore 4O⁰2 ; B 3 ore p.m. 38quot; 9; 4 ore 39deg; 7 ; 5 ore 37' 7; 6 ore 38^IJ 2. A doua di 4 si 5 lanuar la locul injectiunei nuseobserva nici cea mai micä tumefac-tiune; animalele sunt incä triste si putin prostrate, mänen-cä förte putin, temperatura pentru A la 9 ore a. m. 3s⁰ 5, sera 5 p. m , 39 7 ; B la 9 ore 38^,, 4 sera 39'' 5 A treia di 5 si 6 lanuar, par bine restabiliti temp, la A 9 ore a. m. 38deg; 7 sera 5 p.m. 38' 2; B 38deg; sera 5 p.m. 37quot; 7. De aei inainte continuä de a fi senetosi.

Experienta VIII.- La 24 lanuar ora S¹/^ p. m s'a injectat in cavitatea peritonialä a unui cobay 0.50 c. cub solutiune de substantä toxicä extrasä din o culturä purä (formatä din solvarea a 0.1 gr. in cäte 2^l/o c. c. apä destil. si glycerinä sterile). Imediat dupg injectiune se produce o surescitatiune animalului, care devine neastampärat, scotind sgomoteväi-tätöre, apueä cu dintii locul injectat; in spre ora 6 el devine förte liniscit. Temperatura anteriörä inoculatiunei este 38^,J 8. dupe inoc. T=5 ore 38' 5; 6 ore 37deg; 2 ; 7 ore 37deg; 2; 8 ore 37deg; 5; 9 ore 37deg; 7 ; 10 ore 37deg; 9; 11 ore 3^deg; 1; 12 ore 38'' d¹/-*

1nbsp;orä 39deg; 6 ; 2¹/laquo; ore 40quot; . La 25 lanuar animalul se gäsesce pe deplin restabilit; temperatura ajunsa la normals. Aeesta experienta am fäcut'o in laboratorul de physiologic al scö-

lei Veterinäre, sänetate.

unde cobayul a römas dupe acesta in deplinä

EXPEHIENTE FlCüTE LA EPURTI DE CASA

Expericnta IX.- La 2. 10 si 12 Septembrie 1800, s'a in-jectat ipodermic la cäte im epure (A, B, C). A a primit. la ora 6 p in. 0 50 c. cub; B la ora 5 p. m. 0.60 c. cub ; C la ora 4 p.m. 1 c.c. solutiuni diluate de substantä toxicü ex-trasä dupe metoda toxalbumoselor (Hanchin) din prima cul-turä de morvä Temperatura ant. inoc. A 3^Q'8. B 3Squot; 5, C 3Ö'8. In cursul celei de a doua di animalele sunt triste, prostrate si nu mal mänäncä. reactiunea febrilä produsä dupe inoculatiune se mentine la A la 5 ore p.m 39 '9. B 39 '5. C 39''. La 4 Septembre epurile A este förte trist, abätut, stä culcat intr'un unghiu al coliviei, förte prostrat. temp, scä-dutä sub normalä; 12 Septembre epurile B are T-ra la 9 ore 39quot; 3, sera 5 ore 39''5 ; 14 Septembre epurile C la 9 ore 39deg; 4, sera la 5 39deg; 3. A patra di dupe inocul. epurile A care era in diua precedentä förte grav. more. Äufopsia: la locul injectiunel nu existä nici cea mal micä tumefactiune fata interna a peretelui abdominal inferior preseratä cu pete e-chimotice, o cantitate mult mai mare de licid peritonial care este roscat gälbui, transparent. Vesica urinarä des-tinsä prin o cantitate considerabilä de urinä cu o culore citrinä, turbure, rinichi ca forma, aspect si consistentfi normal! Insä iperemiati. Ficatul are o coloratiune mai inchisä si splina in volum normalä, iperematä. Culturile fäcute din organe aü fost negative. CeM-alti n'aü nimic de remarcat, insä ei aü släbit progresiv cänd B more la 15 Septembre, intrquot;o stare mare de marasm, avend inaintea mortii o diareie spuraösä, bätäile cordului tumultöse, respiratiunea acceleratä, temp, diminuatä sub normalä. La autopsie presintä lesiuni i-dentice, congestiuni ale organelor si o pleuresie dublä; intru cat privesce C al B'* möre la 21 cor. cu aceleasisimptome, autopsia confirmä o stare degenerativä a organelor interne si o emaciatiune muschiularä.

' Expericnta x.- La 9 lanuar 1891, orele 10 am., s'aü in jectat ipodermic la un epure 0.04 c.c. de sol. substantä toxicä intr'un c. cub apä dest. sterilä. Temperatura anteriörä inoc. 39^,, 4; dupe injectiune la ora 12 a. m. T=39^,'8 : 2 ore p m. 40deg; 2; 4 ore 40quot; 3 ;' G ore 40deg; 5. Animalul förte posomorit si nu mänäncä. La 10 lanuar animalul tot trist, temp, la 9 ore

40deg; 2, cätre serä pare mai vesel, temperatura la 5 ore p. m. SO¹ 6. Acest epure a inceput a släbi, devenind cu totul ca-hectic, cänd la IS Februar more. Antopsia: stomacul inctir-cat cu alimente intärite si nedigerate, splina micsoratä si palä, ficatul cu volumul normal si iperemiat. Rinichii cu volumul normal, substanta corticalä tumefi atä si forte ipe-remiatä, cea medularä palä. Vesica destinsä prinurinätur-bure si plinä cu flocone albe albuminose.

Culturile din organe sunt negative.

Experienfa XI.-La 12 lanuarie 10 ore 45 m. s'a injectat ipo-dermic la un epure 0 08 c. c. din o solutiane dosatä pe cale colorimetricä¹). comparand intensitatea reactiunei obtinnte la limfa Koch cu intensitatea coloritului obtinut la solutiu-nile substantelor de morväsituberculo-;a gäinilor, preparate de nol dupe un procedeu obicinuit in asemenea lucräri. Efec-tele sunt mult mai eclatante pentru substanta toxicä a morvei extrasä de noi, ca limfa Koch, date in aceiasi dosa, dupe cum se vede in acest tablou comparativ:


Epnrele cu limfa Koch .... Epurele cu limfa de morvä . .	Temper ant. inoc.	'lempernlurii dupe injet'Uune 1raquo; orelet
	Temper ant. inoc.	11.45-¹! 12 45 1 45 j 345 445 6 ore 7 ore 8 ore
	38⁰3 39deg; 3	3805 39 ⁰8	39⁰2 40deg;	39⁰S 40deg;	1 39⁰8 40deg; 40041 400 i	400] 4008	39⁰5 40⁰3	3904 40deg;

X01 am putut observa aceleasi simptome pentru amen-doui epurii, fristete, lipsä de apetit, turburäri in circulatiune si respiratiune, acel cu morvä a devenit marasmatic, pe unnä s'a mat indreptat putin liberändu-se la 17 Aprilie pentru reproductiune, iar eel cu limfa Koch a murit dupe 5 dile.

Experienfa XII. La 24 lanuarie ora 3quot;/* p m s'a ino-culat ipodermic unui epure de 4 kilograme 1 c. cub solutiune

1raquo; Acest procedeü de dosagiu care a fost intrebuintat de D-nu Hanchin spre a'sl forma o idee in pririnta cantitätei de albumosä a Antraxului, ce a intrebuintat pjntru vaccinare, comparäad intensitatea reactiunei biu.rete obtinutä prin o anuniitii cantitate de pep on, am intrebuintat'o si not, de si experientele nöstre iacute in aceastä directiuno ne-a probat eil atät in casul D-lui Hanchin cat si al nostru acest prineipiü de dosagiü esto departe de a ü o metoda precisä, de öie-ce la aceastä reactiune, contribue si alte substante care n'aü nici o rudenie cu substantele active din culturi. Noi I'am intrebuintat fiind lipsitl de o metoda mal precisä in aceastä dii-ectiune.

avend pentrn 5 o. cubi solutiune, snbstantä activä 0 1 gr.

Se remarcä cä dupe injectiune aniraalul reinträ intrun fel de somnolentä, trist si foarte timid, temperatura ant. inoc. 39deg;. dupe inoculatiune T-ra la ora 5 p. m. 39^p8^l/v, 7 ore 40\ 8 ore 40⁰3, 9 ore -Wo¹ .-, 10 ore 40⁰7, llore40ⁿ5, 12ore40o4, 1 ora 399. A doua di la ora 8 a. m. epurele este destul de bine, temper, la 9 ore 39quot;4_; seara 5 p. m. 39⁰6, de aci Inainte continuä a fi sfmetos.

Experienta xill. La 31 lanuaiie si 2 Febraarie s'a in-joctat ipodermic la doui epurl A si B In greutate de cäte li/₂kilograme; A cu 050 c. cub, B cu aceiasi dosa de solutiune fäcutä cu substantä toxicä extrasä prin metoda albumose-lor patogene. Dupe injectiune animalele devin forte triste,, prostrate, numai mänäncä, perul sbärlit, temperatura ant., inoc. A 38quot;6, B 38quot;G ; dupe inoc. T-ra la A este la ora 5 p. m. 39ⁿ3, 6 ore 39^,,5, 7 ore 39 7 8 ore 40deg;; la B la 2 ore p. m. 39deg;, 3 ore 39, 4 ore 39quot;, 5 ore 39'4, G ore 39^rt8, 7 ore 39quot;9^r8 ore 40⁰2. A doua di animalele sunt pe cale de a se res-tabili. temperatura si toate functiunile apropriate celor normale. De aci inainte continuä do a fi sänetosi.

Ezperienfa XIV. La 7 Februarie ora 11 a.m. s'a inocu-lat ipodermic la un epure in greutate de l''-.gt; kilogr. 0.20 c, cub solutiune de substantä toxicä extrasä prin dialysä in-versä si obtinutä prin precipitare alcoolicä.

Temperatura ant. inoc. 39'3, dupe inoc. 12 ore a m. 38⁰2, 1 orä p m 39 5, 2 ore p. m. 39^u8, 3 ore 40', 4 ore 4oquot;4_r5 ore 40 '3. 6 ore 40'^J2, asemenea si o parte din simptomele generate observate pänä acuma, pe längä care trebue a remarca incä un simptom ce am observat in mai multe alte ränduri, adicä cä animalul simte o mare jenä in timpul mictiunei urinei precum si cänd se ia temperatura; urina este in cantitate micä, turijure, incärcatä cu flocoane albuminoase, al cärul examen Tarn expus in partea generalä. Animalul a conti-nuat a träi ast-fel pänä la 2 Martie cänd moare. Autopsia: In punctul inoculatiunei nu se remarcä nimic, ganglionii in-lt;[uinali turaefiafci si congestionati. Stomacul incärcat eu ali-mente nedigerate, in intestine licid diareic. Öre-care din ansele intestinelor subtiri congestionate; ficatul galben si friabil splina, normalä färä nici o alteratiune macroscopicä. rinichii iperemiati mai cu seamä in substantä medularä. Pulmonul iperemiat si presärat cu nuraeroase peteechimo-tice. Vesica urinarä destinsä considerabil prino urinä galbenä. plinä cu flocöne albuminoase sedimentate. Echiraose nume-röse in tesutul sub peritonial si peritoneu pericard si pleure.

EXPER1EN^TTA FACUTA LA UN' CAL SANAT03

Experienfa XV. - La 24 lanuarie ora 3^l/2 p. m. squot;a ino-culat ipodermic In regiunea costalä stängä la un cal 0 5U c. cub solutinne (din o solutiune de 0.1 5 c cubi apä destil. si glycerinä sterile). Calul are etatea de 7 am, de varietate ungarä, se gasesce in bune conditiunl fisiologice. Terape-ratura ant inoc. 37⁰1, dupe inoc. la 5 ore p. m 37o9 G ore 38(4, 7 ore 38'6, 8 ore 38ⁿ9, 9 ore 38'8, 10 ore 38'9¹/a, 11 ore 39^a2, 12 ore 39'4, l'/a orä 38^i,5. A dona di la 8 ore a. m. temperatura se mentine la 38o4. seara 5 p. m. 38⁰1. Ani-malul continuä de a träi si astädi in deplinä sänetate.

EXPERIENTE FACHTE LA PASERF

Experienta XVI ?! XVII. - La 12 lanuarie ora 10.45 m. s'a injectat in muschi! pectoral! la o giiina 0.08 c. cub din aceiasi solutiune dosatä pe principiul colorimetric de la experienta XI, paralel cu limta Koch si tuberculosä gäinilor. Temperatura ant. inoc. 41⁰3, dupe inoc. la 11.45' ore 41⁰5, 12.45' ore 41^u5; 3.45, ore 41⁰G, 4.45 ore 42', G ore 4r^,G, 7 ore 41-'5_!8 ore 40^ü8. Dacä ne raportäm la limfa Koch si aici gäsim cä, de unde aceastä limfä data In aceiasi dosa abia a atins tifra de 41⁰G, la morva a ajuns la 42' ceea ce ne indica de sigur cä avem de a face cu o substantä si mal activä si mai toxicä. Asemenea experientä s'a fäcut In aceiasi di si la un porumbel cu aceiasi dosä, obtinänd aceiasi elect.

TNCEKCÄEI ASUPRA VACCINATIUNEI MORVEI

Progresul realigat in anil din urmä, fäcu ca lumea sciintificä sä aducä sciri inveselitöre pentru cele mai grozave maladii. care de mii de ani aü fäcut si fac incä spaima nemului omenesc. Imunitatea contra a-gentilor infectiosi, acestä misteriösä actiune fu afiatä pe ici pe colea, si astä-di ea se resumä intr'o grä-madä de cause flsice. chimice si biologice, si mai mult

ca töte ea ar resulta pur si simplu do la inaptitudinea organismelor de a vesimti efectele produselor amorfe sercretate prin acestl agentl respectivi Insa imunita-tea contra unel maladii virulente, conferitä prin sub-stanto chimice, care 'si trag origina lor din microbl, nu este o idee cu totul neue, stim deja ca ca a lost demonstratä pentru un sir destul de lung de bole, dar so pöte dice cä pentru morvä este forte noue. Imuni-tatea animalelor pentru morvä presintä eel ma! mare interes atät din punct do vedere practic cat si teo-retic. pentru care a si fost obiectul cercetärilor multiple facute cu scopul de a se sti, daca morva ca si alte maladii infectiose so supune legilor imunitätil, la ce specie de animalc, in ce conditium si in ce me-surä acestä imunitate, daca ar exista, se manifestä?

In ceea ce concerne speciile animals carl sunt vic-tima acestel maladii, s'a cäutat mal cu semä daca n'ar fi un mijloc de a le comunica imunitatea prin ajutorul inoculatiunilor preventive. Cel d'änteiü fa pro-fesorul Saint Cyr de la scola Veterinarä din Lyon, care le 3 cal atinsi de morvä cronicä le inoculä prin di-ferite cäi si in special pe cea nasalä, producte mor-vose provenite de la un asm atins de morvä acutä.

Saint Cyr conchise, in urma resultatelor obtinute, cä morva, ca si siiilisul omului. este o maladio care vaccinedä contra el insusl si care nu mai este reino-culabilä celor ce o pörtä. Insä aceste experience nu puturä fi verificate de D-nu Bouley mai cu semä. care in LS4quot;gt; ajunsc la acestä formula cä morva n'are pro-prietatea de a preserva contra unei noul infectiuni, economia animalelor care a fost o data atinse.

Intre multele tentative fäcute mal cu semä de un numer imens de veterinarl, demnä de remarcat e a lui Tscherning si Bogge din Copenhaga, care a ino-culat la un cal morvos 163 inoculatiuni positive si dupä care conchiserä cä maladia in loc de a fi in-fluentatä favorabil, din contra lua un mers repede

spre mörte. Mai recent Charrin ') studio acestä ces-tiune la cobay. constatänd cä acest animal de si o data inoculat cu virus morvos, se ppte produce dupä o altä inoculatiune un ulcer caracteristic morvos. el conchise cä morva nu impedicä morvaquot;. Dintre töte animalele. cainele. se scie cä este putin sensibil pen-tru morvä, se determinä la el o plagä ulcerösä cu scurgere purulentä. filantä, oleiformä care dupä 20 30 dile se diminue gradat si cicatrisatiunea se efectue. In cele mal mnlte casurl böla se rnarginesce la un accident local si numai exceptional se ved survenind lesiuni generalisate pe piele si ulceratiunl discrete pe mucösa nasalä. Dupä Saint Cyr²) virusul morvos inoculat sub pielea cäinelui. determinä in imensa ma-joritate a casurilor un accident pur local , finindu-se in cäte-va septemäni prin vindecarc, Insä el remarcä cä acest virus prin tiecere in organismnl cäinelui. nu perde nimic din activitatea sa si cä dacä se inocu-lezä din neu la cal si asin. el determinä la aceste a-nimale o morvä acutä mortalä. El voi sä mal scie daca nu cum-va la cäinil vindecati de böla anteriörä, resistenta pöte fi conservatä totä viata saü numai pentru un timp öre-care si basat numai pe un singur cas. se autorisä a crede cä la cainii inoculati la in-ceput cu succes prin morvä, reinoculatia virusului morvos cel mai activ remäne färä efect.

Laquerriere ³) in experientele sale la cäini a gäsit unnl vindecat de 6 luni. prin o primä inoculatiune positivä, care quot;1 fäcu refraetar la o neue infectiune, in tine Galtier ⁴) intr'un lung sir de cercetäü. dovedi con-

^]) Tuberkulose et morve, auto inoculation et reinoculation. (Revue de medicin 1885).

²j Saint C'yir. Recherches experimentales sur la transmission de 8 morve du eheval au einen et reeiproquement {Jum. de med. vet:rin de Lyon 1860).

^s) Note au sujet de I'lnoculation de la morve au chien Rec. de med. vet. 1884 t. XIII p. 329.

^ Inoculation de la morve. au chien (C R. de l'Acad. de sc. 1S81)

trariü celor emise de acost autor si demonsträ cä a-ceste animale pot contracta succesiv cloue. trei. patru, cinci si pöte intr'un mare numer do ori morva

D-nu Straus ') dupä cc a demonstrat cä injectand dose consi'derabile de bacili de morvä in venele cäi-nilor. acestia contracta regulat o morvä generalisatä acutä, a probat pe urmä cä dose mici de acoleasi culturl introduse in sänge, da cäinilor imunitatea contra morvei. Cu tote acestea cäinil ast-fel vaccinati. nu cästigä o imunitate absolutä de cät vis-a-vis de vi-rusul inject at in sänge. Inoculati sub piele ei remän victima maladiei, care nu so manifestä de cät prin o ulceratiune pasagorä si de putinä importantä.

D. Finger'-') cäutä a proba cä epuril pot ca si cäini cästiga öre-care imunitate in urma inoculatiunilor ba-cilulul morvei. Ast-fel. el afirmä cä injeetiunile sub-cutanate. repetate de mal multe ori, nu ocasioneazä nodositäti tipice de cät dupä prima inoculatiune; ur-mätoarele nu produc de cät turburäri locale raid sau apröpe nule. Acelas resultat pöte fi produs prin o injeetiune intra-venösä de virus, in urma cäreia o inoculatiune noue de bacili sub pele, nu daü de cät nodositäti cutanate, a cäror desvoltare remäne incom-plectä. - In 14 esperiente, acestä actiune preventivä este obtinutä prin injeetiunea intra-venösä a unel culturl morvose sterelisatä prin incäldire de 5 minute. Re-sultä. dupä el cä. causa acestei imunitätl relative, sunt productele solubile secretate prin bacili in bulion si afirmä cä in prima serie de experience, mersul avor-tiv al inoculatiunilor consecutive este datorit resorbe tiunel productelor chimice formate prin prima tumör-morvosä. Insä din tote experientele nu 'i-a remas vii de cät duoi epuri, din care unul pöte fi conside-rat ca fiind natural refraetar, pe cänd celälalt contrac-

*) Archives de Medicine experimentele et d'Anatomie path. Xo 4 1889. !) Sur la question de l'imunite et de la phagocytose dans lamorve (Beiträ. zur pathologischen Anatomie, etc. de M. Ziegler 1889).

tä imunitatea clupä iaoculatiuni de culturi sterile. D. Zacharoff³) afirmä cä virasul morvos, dupä mai multe trecerl prin corpul pisicilor se atenuedä fatä de cal in ast-fel de mod. in cät nnmai provöcä la cl de cat o afectiune benignä si care '1 face complect refractar contra virusului forte, D-sa a tratat ast-fel mal mulfl cai din care doui a fost controlati prin o inoculatiune cu un virus forte, provenit de la un cal atins de morvä naturalä acutä. Acestä inoculatiune n'a ocasionat nie! o turburare si n'a fost urmatä de nici o reacti-une din partea animalului, insä caracterul probant al acestei experience este dubios prinaeeiaeänumentiono-zä nimic despre controlul nevaccinat in acest cas. - In fine de a lu mi na cestiunea imunitätel dobändite, Finger inoculä bacili morvosi sub pelea epurilor vacci-nati cu culturi sterilisate, prin procedeul indicat mai sus si examinä in acest mod microbii introdusi. El putu constata cä acestia reman vii in timp mal mult de done clile, daeä se atmuhjä bine inaintea ace-stui termen, cäci eultura fäcutä prin mijlocul unei gate de exudat, luatä de la un epure 48 ore dupä inoculatiune, nu omörä cobayul de cät in 57 dile.

Introductiunea bacililor morvosi sub pelea epurilor refraetari este urmatä de formatiunea unui edem, care se infiltredä prin focare de puroiü caseos. Bacili con-tinutl in acest exudat presintä inclatä semne de de-generescentä mai mult saü mai putin pronunciatä. Ce rol jöcä phagocytosa in imunitatea mentionatä ? Pentru a respunde la acestä cestiune, Finger introduse sub pelea animalelor suseeptibilo (epuri si cobay) bacili morvei continuti in camere de Ziegler pe care le-a scos dupe 24 ore ; el a gäsit cä bacili morvei nu perd nimic din vitalitatea lor in tesäturile acestor animale, in care se multiplicä facil conchidend cä phagocytele n'aü nici o influentä asupra vitalitätei acestor bacili.

^l) Despre pro lactiiinea imunitätel la cal contra morvei (publ. Rusesco) #9632;

Acostä nereusitä al lui Finger, D-nu Metchnikoff o ex-plicä intr'o criticä severä prin inperfectiunea metodel sele. cu töte acestea cel d'intaiü a constatat cä bacili introdusi sub pelea animalelor refractare (söreci albi) nu aratä vitalitatea si nu se multiplicä. Deja 14 ore dupä introductiunea sub pelea sörecilor se gäsesc un mare numer de elemente degenerate, in care se recuno-sce moditicatiunile formcl si diminuatiunea proprietäre! de a se colora. Acestä degeneratiuno ineepo dupä (³/4 orä) de la introductiunea bacililor si duredä 24. termen dupä care nie! un bacil nu se mal gäsesee in stare vie. Asortiunea d lui Finger cä söreci sunt nu numai un mediü inapt culturel bacilulul morvos insä in acelasi timp si un mediü veninos pentru ei, fu contestatä de aprigul fundator al teoriei phagocytare.

D-nu Leo. in mal multe serü de experience probante. executate sub directiunea si in laboratorul D lui Koch, a demonstrat cä söreci! albi, nutriti cu phloridzinä perd imunitatea lor naturalä contra morvei si s'a intrebat daeä nu cumva aceste fenomene modilicatrico ar produce reeeptivitatoa animalelor si in fine I). Leo incercä a suposa cä imunitatea söriciior albi pote a fi atribuitä actiunei bacterieide a sängelul, actiune care ar fi impe-dicatä de o substantä sträinä ca phloridzinä la cele-1-alte. Dupä cum sä vede. morva, care era consideratä pänä aici ca tipul maladiilor virulente, a putut fi pla-satä in clasa acelora ce pot conferi imunitatea. Ex-perientele nostre in ceea-ce privesce actiunea ewativä. cestiunea este cu totul ncatisä, cäci pänä acuma nquot;am fäcut de cät sä constatäm un fapt biologic adicä actiunea fisiologicä a une! substante de natura albuminelor, si in prima directiune am fäcut mai multe incercäri, o singurä datä la un cal morvos si apol la cobay.

INOCÜLAEEA UNUI CAL ATIX8 DE MORYÄ

La 25 lanuariu, ora lO¹/*, in spitalul afeetat maladiilor contagiöse de la scöla veterinarä am experimentat asupra

unui cal de varietate rusesca, etatea 7 anl, talia lⁿⁱ70 de o conformatiune förte robustä, care infätisezä töte simpto-mele clasice: jetaj nasal, glandaj, ulcere pe pituiterä etc. si pentru mai mnltä sigurantä am inoculat cu jetajul seü duoi cobay, din care unul intr'un buzunar inquinal, altul in peritoneu, amljil aü murit cu simptome de morvä dupe timp de 710 dile. Animalului 'i-am administrat hypodermic alegGnd ca lob de injectiune regiunea costalä stGngä doza de 0.50 c, cub (din o solutiune de 01 -l- cäte 2¹/2 c. cubi apä destilatä si glycerinä sterile). Temperatura ante-rionl inoculatiunei 37deg; 5 : dnpo inoculatiune temperatura la ora 11'l-i. 38'8; 2 ore 39deg; l¹^; 3 ore 39deg; 3; 4 ore 39deg; 1: 5 ore 39quot;; 6 ore 38' 6 : 7 ore 3S^,, 0.

lannariu 20. La ora 9 a. m. animalul se gäsesce intr'o stare destul de satisfäcätöre. temperatura se mentine la tifra de 38quot; 4 ; se remarcä o mare prostratiune a fortelor si mai putinä apetientä ca la Inceput, sensibilitatea gene-ralä si tactliä care la inceput era förte mare, In cat cu mare anevointä animalul permitea atingerea cu mäna si apropierea acum in urmä este förte abordabil, tegumentul pare a fi devenit cu totul insensibil. I s'a administrat la ora 11 Va a 2-' injectiune tot in regiunea costalä, augmen-tfind din nod doza (0.75 c.gr.) din solutiuneafäcutä cuO.l de substanta extrasä in 5 c. c. de apä destilatä si glycerinä. Temperatura. in urma inoculatiunei, este la ora 1 p. m 38' 6 ; la ora 2, 38quot; 8 : la 5 ore 39' 5 ; la OVa ore 39quot; C ; acestä ascensiune gradatä probabil s'a märit in timpul nop-tei Caiid nu s'aü putut examina. A treia di. 27 lanuariu, starea generalä denotä modificatiuni insemnate, animalul trist somnolent, pleopele pe jumetate inchise, jetajul dimi-nuat si pulsul accelerat (84 pe minut), respiratiunea mult ingreunatä si temperatura destul de märitä 39quot; 5 sera la ora 5 p. m. 38quot; 9 mänäncä förte putin.

A 4quot;^a di 28 lanuariu la ora 8 a. m. calul s'a gäsit mort In staulul seü ; la autopsia fäcutä la ora 4 p. m in fata D-lui Profesor Locusteanu, am gäsit urmätörele lesiuni: cadavrul la exterior, nu presinta nimic de remarcat. Des-chidend cavitatea abdominalä, ganglioni inquinali si cervicall sunt degenerati, tumefiati si augmentati In volum. Stomacul destins prin o masä mare de alimente Impäslite, mucösa sa hyperemiatä, intestinele subtiri destinse prin gase, co-lonul eel mare si mai cu semä portiunea pelvienä si dia-fragmaticä ineärcate cu alimente tari, colonul flotant are continutul cu totul dur. Marele mesentar preservat cu nu-

meröse echimose, vasele sale angorjiate cu sänge. Splina märitä. culörea brunä albästrue, förte iperematä. Ficatul cu voluraiil normal förte iperemiat. vesica urinarä destinsä considerabil prin nrinä turbure citrinä. Rinichii förte conges-tionatl mai cu semä in substanta corticalä ce este tumefiatä iar cea medularä palidä: in basinet s'a gäsit o secretiune muco-purulentä viscösfi. ßronchiile iperemiate si parenchi-mul pulmonar incärcat cu o masä formidabilä de sänge, avßnd desemnati miliöne de nodull miliari, cretacei. Cordul normal, ventricnlnl drept plin cu coaguli brnni, pericardul si endocardul echimosate.

EXrERIE\TE FACUTE LA PURCEII DE INDIA (COBATi

Abordfind acestä Serie de incercäri vaccinale, noi am voit sä vedem mal intäiü actiunea injectiunilor de vaccin chimic presumtiv. asupra infectiunei practicate inainte. Pentru acesta, in diua de 27 lanuar, impreunä cu Dnu Dr. Cerchezi). am infectat doui cobay cu o culturä purä de morvä obtinutä prin isolare dela un cal morvos. Animalelor li s'aü practicat in regiunea inquinalä cäte un busunar in condi-tiuni aseptice, dupe care s'a introdus prin ajutorul acului de platinä atäta culturä cät s'aü putut lua pe ansa sa. Intre 45 dile ambii cobay, presintä la locul de infectiune cäte un ulcer mare cu marginile ridicate intretäiate prin si-nuositäti, cu fundul sänios. situate pe cäte o basä induratä, formänd un fei de nudositäti, mai voluminöse ca un bob de mazäre. Din acesti duoi cobay. unul lam vaccinat la 2 Februarie cu o dozä de 0 05 gr. solutiune de substanta ex-trasä prin unul din procedeiele ce am doscris, iar cel-1-alt a servit de control. Solutiunile intrebuintate se preparä in diferite proportiuni, de regulä insä am solvat 0.1 gr. in cäte 2¹/2 c^- c apä destilatä si glycerinä, prealabil sttrelisate, ast-fel dupe ce substanta a fost cäntäritä precis, se ia cu o pipetä bine sterelisatä dosele vehiculare si sä amestecä bine intr'o eprubetä sterilisatä. Injectiunea s'a fäcut podermic in reg. toracicä, in urma cäreia a urmat o reactiune des-tul de mare ast-fel cä temperatura se mentine la era 9 p. m. 39¹ 4. La 3 Februarie acest cobay möre. Äutopsiu: de desubtul ulcerului un nodul de märimea unei alune inchis-tat cu puroi cremos. Pulmonul stäng hepatisat, ficatul, splina. testiculele si rinichii congtstionati. Din nodul s'aü ob-tinut eulturi pure.

Paralel cu acesta s'a injeetat aeeiasi dozä si la un cobay

') Asistent al institutului Bacterlologic

sänetos la ora -l'/sP-mL dupe caretemperaturadinnormalä cum era Inainte (38deg; 8) a ajuns la 9 ore la 39deg; 5, a doua di temperatura restabilitä dupe care el a trait in bune con-ditiuni fisiologice pänä la 28 Februar cänd a fost infectat. Cobayul care ne a servit ca control de infectiune a murit la 11 Februar cu siraptome tipice de morvä, lesiunile or-ganelor si culturile obtinute din töte acestea aü afirmat cu certitudine.

La 30 lanuar s'aü injectat iaräsi prin culturl virulente, doui cobay si unul din ulcerul unui cobay care fusese infectat din jetajul unui cal morvos, toti trei presintä spre a patra di simptonie locale caracteristice (nodule si ulcere) la locurile de infectiune.

La 5 Februarie mcepem a vaccina pe unul infectat din culturä, si eel din ulcer, remanend cei-l-alti ca control de infectiune, osebit am luat incä unul sänetos ce s'aü injectat cu aceiasi dosä spre a verifica si actiunea substantei.

Fie-care din eel trei a primit dosa de 0.005 de substanta activä. Temperatura ant. inoc este pentru eel din culturä. A 38^u4; pentru eel din ulcer B 391; pentru eel sänätosC 38'-¹5, dupe inoculatiune luatä la orele:

1 p. m. A. 38⁰4 i B 39⁰7

; p. m. S¹^ p. m ^/o p.m. 6 p m. S p.m. 10 p m. bOnnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;89⁰4nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 39⁰3nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39'nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 3f5quot;9nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 8ö⁰7

3y⁰4nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39⁰5nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39⁰4nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;nmnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39quot;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3S⁰9

38⁰4

#9632;jo 0

3laquo;'-^,S

3805

3amp;⁰9

La 6 Februarie a primit fie-care ipodermic 0.007'/^ gr. T. ant. inoc. la A SS'ß, B 39'3, C 39quot;S, dupe inoculatiune la orele:

10 a.m.nbsp; nbsp; l^lU p mnbsp; nbsp; nbsp;2'lo p, m.nbsp; nbsp; 4 p m.nbsp; nbsp; S¹/^ P-mnbsp; nbsp; nbsp;12 p.m.

A. 3Squot;7 38quot;8 39^IJ7nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3v-⁰8 38⁰9nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 88⁰9

B 39⁰5 3!;⁰.'gt; 39quot;9nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39laquo;d 3.S'^I8nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 89⁰2

C. 39deg; 39deg;! 39⁰5nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39⁰2 SS¹laquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 88deg;?

La 7 Fevruarie se face pausä, Tra la 9 a. m. pentru A. 37¹'9, B 39quot;2, C 38⁰9.

La 8 Februarie se administreadä la 11 ore a. m. 0 01 gr. numai cobayului prim A si celui sänetos C. Temperatura ant. inoc. A 38'6, C 38⁰8, dupe inoc.

12 a. m. A 89deg; 1 B. 39⁰3

4. p. ra. 7 p. m. Smnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39deg; 1

39''1nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 3S⁰9

La 9 Februarie se face pausä pentru toti. temper, la A 38⁰4, B 39quot;3, C 39deg;.

La 10 Februarie se vaccinezä toti trei la ora 9 a. m. Cei

dorn, A si C cu 0,125 gr iar B cu 0.01 gr. Temp. ant. inoc. A 37quot;2, B 38 8, C 37o8 dupe inoculatiune :


10 ore a. m.	12 a m.	2¹/--. p. in.	5 p. m	7 n. 1
A.. 3809	89⁰2	39''2	39 2	39deg;
B. 3806	3904	3flquot;	3807	39deg; 1
C 88⁰8	3!)''6	39'^!8	38⁰7	3S⁰8

La 11 Februarie cobayul prim A se gäsesce mort la ora 7 a. m. Atäopsia : Ulcerul aproape cicatrisat de desubtul lui tesutul celular este inflamat si Infiltrat de inctusuri he-moragice. Pulmonil törte congestionati si cu puncte hemo-ragice. ficatul congestionat si friabil, splina märitä in volum. Rinichii putin congestionati, testiculii märiti in volum cu epidydimurile inflamate dar färä nodull. Culturile fäcute din organe sunt negative. Cei-1-alti sunt intr'o stare bunä, nu se vaccineazä.

La 12 Februarie cobayi se gäsesc tntr'o stare destnl de buna, nu se vaccineazä.

La 13 Februarie cobayul infectat din ulcer se vaccineazä cu 0.125 gr. Tra ant. inoc. 38,5, dupe inoc. 12 ore 40^a4, 2 ore p. m. 39quot;8, 4 ore 39o5, G^l 2 39quot;. eel sänätos se lasä in repaos. In cursul dilelor de 14, 15. IG si 17 cobayul re-mas nu s'a mal vaccinat, el continuä a släbi in cat la 18 Februarie moare intr'o stare avansatä de marasm. Atäopsia : la nivelul ulcerulu! care este cicatrisat un nodul cat 0 a-lunä Infiltrat de caseu in parte ramolit. Ganglionul inqui-nal conrespondent ulcerului märit si cu continutul purulent, tesutul celular periferic inflamat. ganglionil cervical! engor giati, pulmonul congestionat si cu infarte hemoragice. Ficatul iperemiat cu aspect turbure gris, triabil, peretele ve-sicei biliare Infiltrat in 0 parte de 0 substantä albä grie cu consistenta calcaroasä S'aü obtinut culturi pure din noduli si gangl. inquinal. Cobayul läsat ca control a murit la 9 Februarie. autopsia confinnä existenta unor lesiuni mor-voase tipice.

Cobayul sänätos care a fest vaccinat ca control a remas sänätos, el a lost infectat intrand in seria a dona a expe-rientelor.

La 3 Februarie se infecteazä duoi cobay din ulcerul unui alt cobay care murise in aceastä cli, ci presintä dupä trel cjile putinä flegmasie la locul de infectiune. La 5 Februarie unul din ei se vaccineadä. eel alt remänend de control. Tem-peratura ant. inoc. 37 9. dupe inoc. la ora ll⁸/laquo; a. m. a dosei 0.0005 gr. este la 1 p. m. 38⁰5; S¹/-. ore 39quot;, 4¹'-2 ore 38 3, G ore 38quot;5. 8 ore 38quot;6. 10 ore 3Squot;5. La G Februarie ora 8

a. m. 38quot;, dupe aceasta la ll¹!* ore! se administreadäO.007¹/-. gr., la ora l¹'* 38deg;, 2'k ore 37^;7. 4 ore 38deg;?, 5 ore38quot;2. La 7 Febraarie ora 8 a. m. cobayul s'a gäsit mort. Autopsia : Pulmonnl pe unele locuri ipereraic pe altele hepatisat. Fi-catul, splina si rinichii putin congestionate, vesica urinarä destinsä prin urinä. La locul infectiunei o micä crustä neagra si de desnbtul ei o micä induratie infiltratä de puroiü S'a obtinut culturi numai din nodul. Controlul acestui cobay moare la 13 Februarle cu simptome si lesiuni de morvä.

Intr'un al patrulea cas, s'a infectat la 12 Februarie patru cobay, din care duoi cu o culturä de 12 dile, iar cei-1-alti cu o culturä de 7 dile. A doua di sä incepe vaccinarea unuia din cei infectatl cu culturä de 12 dile cu dosa de 0.0005 gr. Tra ant inoc. 38quot;3, dupe inoc. 12 ore a m. 38⁰3, 2 p. m. 38quot;8, 4 ore 38quot;5, G ore 38quot;5.

La 16 Februarie se vaccineadä din noücu dosa deO.OO?¹'^ gr. si tot de odatä sä incepe si cu unul int'ectat din cultura de 7 dile care primesce dosa 0.000.5 gr. Temperatura ant. inoc. A 37⁰9, B 38'3, dupe inoculatiune la orele:

10 a. m. 2¹/-. p. m. 5 p. m. 9 p. m,

A.nbsp; nbsp; nbsp; 37⁰9nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; ;^jl8 8nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;89quot;4nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 39deg;

B.nbsp; nbsp; nbsp; 38⁰4nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 39ⁿinbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39⁰-jnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 39quot;3

In cursul dilelor de 17 si 18 cobayul A släbesce si moare la 19. Autopsia: La locul de infectiune o crustä micäneagrä, färä ulcer si färä nodul de desubt. Ganglionii inquinali si cervical! tumefiati Palmonul foarte iperemiat, ficatul con-gestionat, splina märitä iperemicä, testiculi! märiti in volum si cu epydidimurile injectate. Culturile fäcute din organe sunt negative, pe sectiun! la microscop nu s'aü gäsit bacili. Cobayiul de control a murit la 22 Februarie cu lesiuni si simptome de morvä caracteristicä.

Cobayul infectat ilin cultura de 7 dile sau revaccinat din nuoü la 21 Februarie cu 0.007¹/2 gr. Tra. ant inoc. 38 9 dupe inoc. ll'la ore 39⁰1, 1 p. m 39quot;, 3 p. m. 39,quot; 5 p. m. 38⁽9. La 22 i se administreadä iaräs! o dosä ma! mare 0.01 gr., dupe care urmeadä ea de regulä o ascensiune a temoera-ture! in fine dupe aceasta el a fost läsat in repaos pänä la 25 cänd moare. Autopsia: La nivelul locul a! de infectiune un ulcer vast si de desubtul lui un nodul cat un bob de cänepä cu continutul inchistat. Ganglion!! inquinali si cervical! engurgitat!, pulmoni! iperemiat! si pe unele locuri hepatisat!, ficatul Infiltrat de mic! puncte miliare grise, splina iperemiatä, rinichi! congestionati si vesica urinarä foarte destinsä prin urinä. Culturile in acest cas sunt po-

sitive. Cobayul läsat de control a devenit malad de o morvä foarte eclatantä de care moare la 1 Martie.

In resumat din seria intäiü s'a infectat 12 cobay, din care 8 prin culturi si 4 din ulcere din acestia s'a vaccinat 6. rcstul servind oinologilor lor ca control.

Vaccinatiunea s'a fäcut la 4 din el dupe desvoltarea ulce-rilor. la al 5 a doua di si la al 6 a treia di de la infectiune. Cu töte acestea toti aü murit dupe un timp mai mult saü inai putin lung impreuml cu controli lor. Ce! doui vaccinat! senätosi aü resistat infectändu-se pentru a doua serie.

VedGnd in.succe.sele resultate in prima serie, am voit sä vedem dacä prin administrarea vaccinului chimic inaintea infectiune i, mi putem preveni morva, ce ia ce pare cä in acest cas, resultatele sunt mult mai favorabile.

La 12 Februarie, se infectezä cu o culturä purä de morvä cobayul ce a lost vaccinat la 2 a 1. paralel cu eel infectat atunci din seria intei. odatä cu dGnsul se infectezä tot din aceiasi culturä si un cobay senates pentru a servi ca control. Dupe 4 dile ambi cobay aü abcese ulcerate, din care se scurge prin presiune puroi, ale cärui culturi pe cartofi sunt precise ; insä de la acestä epoeä ulcerul cobayului vaccinat nnmai progresezä el incepe a se cicatrisa si dupe 1U dile dela infectiune este cu totul vindecat, temperotura in tot acest timp nu s'a urcat mai sus de 38deg; 3. La cobayul de control ulcerul s'a märit progresiv si more de infectiune morvösä la 22 Februarie. mdopsia: lesiuni morvöse in töte organele, culturile fäcute din ele sunt forte pure. Cobayul vaccinat nu presintä nici eel mai mic simptom banal, el a rämas in deplinä senätate pänä In 28 Februar cänd .s'a infectat pentru a doua örä tmpreunä cu cobayul C. vaccinat ca control de to.rtcitate in seria tnfel la 5, 6, 8 si 10 Februarie dupe cum se vede acolo si cu ei im al treilea ca control. La toti trei a 4 di gäsim abcese ulcerate. La cei vaccinati olcerile iaü un mers evoluptiv spre cicatrisare, contrariü la eel nevaccinat merge märinduse si inconjurundu se de o (Jona induratä, cänd la 14 Martie si möre de morvä tipicä, aufupsia : lesiuni caracteristice de morvä generalisatä in töte organele, culturile fäcute din ele sunt positive, virulente si förte pure. De astä datä cobayul reinfeetat, dupe cicatrisarea ulcerului ajunge intr o stare marasmaticä si la 25 Martiu, adicä 11 dile in urma controlulul möre autopsia: ulcerul la superficie cicatrisat, de desubt un mic nodul inchistat, ganglionul conrespondent märit cu putin puroi, cei-1 alti ganglioni ingurgitati. Pulmonul in parte hepatisat, testiculü

si rinichii congestionatt Cci-l-alt cobay vaccinat ciduind tntr'o integralä svnäfntc a fost si el rcinfedat hi 1^ Apriii*' cu nu

noü control care more la 3 Medü de morvO, ktr el din fericire a resistat .slt; la acestä a dona infecfiune in cut astä-ejl träesce in deplinä sendtote.

La 26 Februar s'a injectat incavitatea peritonialä a unui cobay 0.25 c cub (din o solutiune ordinarä de 0.1 gr.-|-2^l'2 c. c. apä dest. si glycerinä). T-ra ant. inoc. 28^u4, dupe inoc. 6 ore p. m. 38⁰quot;7, 7 ore 39deg; 4, 8 ore 39* 7, 9 ore 39deg; 6. A doua di T. la Q'/a ore a m. 39laquo; 4, 5 p.m. 38deg; 6. La 28 Fe-bruarie ora 10 a.m. s'a administrat la acest cobay A pre-cum si la un altul B. cäte o dosä de 0.0005 gr.

T. Antlaquo; inject 11 ore. Dupe inject. 2 ore p. m. 4 ore, 6 ore 3S ⁰7 A. 88 02nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3S⁰r)nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;38 ⁰7

IS 3S ⁰2nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;33 ⁰önbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3S ⁰7nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39deg;

La 2 Martie T ra la 10 ore a.m. A. 38deg; 1. B 38deg; 6; la 11 ore li s'au injectat Jn peritonea 0.007' 2 gr. dupe cars T-ra la A : 3 ore p m. 39deg; 3. 5 ore 39^u 6. 7 ore 39laquo; 7, B 3 ore p. m. 39laquo; 4. 6 ore 39deg; 5- La 4 Martie a primit ambii in peri-toneu 0.01 gr. dupe care T-ra la A ora 5 p. m 39deg; 5, 6 ore 39deg; 7, B 5 ore 39raquo; 2, 6 ore 39quot; 8. La G Martie a primit fie-care 0 01¹ 2 gr. T-ra A 3 ore p. m 39quot; 1, 0 ore 39J 7; B 3 ore p.m 39deg; 6, G ore 39o 6. La 8 Martie ambii cobay a primit la ora ir/2 a.m. 0.02 gr. T-ra la A 2 ore p.m. 39quot; 2, 4 ore 39deg; 5; B 38quot; 7. 4 ore 38deg;. La 10 Martie starea generalä a animalelor e satisfäcätöre, primesc fie-care 0 03 gr. din a-ceiasi solutiune, T-ra ant. inoc A 38'5, B 38 ⁰7. dupe inoc. A S¹* ore '39quot; 4. 6 ore 38deg; 9; B 3¹'2 ore p m. 39deg; 2, 6 ore 38deg; 5. Din acestä di pinä la 16 Martie s'a läsat in repairs absolut, dupe care li s'au administrat in acestä di 0.03 gr. din 0 nouä solutiune. T-ra ant inoc. A 38 06, B 38 ⁰6, dupfi inoc. A 4 ore p.m. 39quot; 1, 6 ore 39deg; 8 ; B 4 ore 39^(l 5, 6 ore 40'. La 17 Martie a primit fie-care 0.80 gr in peritoneu, t-ra ant; inoc. A 38deg; 9. B 38deg; 7. dupe inoc. A 2 ore p.m. 39'9, 3 ore 39deg; 8. 4 ore 3flo6,'5 ore 39o 1; B 2 ore p.m. 393 9, 3 ore 39^ 7, 4 ore 39o 7, 5 ore 39laquo;. Acesti doui co-bayi au trait in cea mai perfectä senätate pinä la 8 Apri-lie, cand a fost infectati impreunä cu un al 3-lea de control din 0 culturä purä de morvä de 12 dile, in cäte un busunar inquinal. Se remarcä cä imediat dupe infectiune locul ino-culat a inceput a se ulcera, insotindu-se de fenomene fleg-masice, inse töte acestea dupe un timp scurt a diminuat, luänd un mers spre vindecare. Unul din ei a fost omorit

accidental in noptea de 15 .Aprilie. autqpsia : locul de in-fectiune se gäsesce cicatrisat, de desubtul lui tesutul celu-lar este induiat, cu töte caracterele nnui tesut embrionar. Peretele toracic stäng din causa violentei suferite este Infiltrat de sänge si echimosat, in cavitatea pleuralä se gäsesce coaguli sanguini bruni, ambii pulmoni splenisati. Ficatul fria-bil si cu colörea rosa deschisä, splina märitä cu colörea rosie inchisä. Rinichii imperemiati, capsulele surenale ingro-sate. Al 2-lea cobay a murit intr o stare marasmaticä la 4 Mai, Autopsia: locul de infectiune complect vindecat, rinichii forte congestionati, splina si ficatul iperemiate, pulmo-nul iperemiat pe alocurea hepatisat. Controlul acestor ani-male a murit in diua de 2 Mai cu simptome si lesiuni mor-vose

La 13 Martie sa injectat doui cobay in peritoneu: A a pri-mit 0.40 c. c. B 0.20 c.c. de o sol. ordinarä, t-ra ant. inoc. A 38' 5, B 38' 2. dupe inoc. la orele :

Orele 12 a m.nbsp; nbsp;l^p.m. 2¹,'2p. m. B^lU^.m. 5 p.m. 6p.m

A.nbsp; 39 ⁰2 40 ⁰1nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 40⁰3nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 40 ^u2nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 40deg; 39⁰1

B.nbsp; ^S¹'!) 39 ⁰1nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 30 06nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; S9⁰8nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 89 ⁰4 89 ⁰3. La 15 Martienbsp; ora 10 a.m. T-ra la A 38deg; 7, B 39raquo;, la ora

ll¹ #9632;: primesce fie-care iaräsi dosa respectivä A 0.50, B 0 20 c. c. dupe care T-ra luatä la orele:

1 p. m. 2 p. in. 3 p. m. 4 p m. 6 p in. A, 39 laquo;6nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 40quot;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;4.i)ninbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3903nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3904

13. 38 ⁰6nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 38'9 38 ' 9nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;38 ⁰Ünbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39'^J

La 16 Martie cobay se presintä in bune cenditiuni flsio-logice, a primit la ora ll'/oa.rn A 0.50 c. c B 0.25 c. c. din aceias solutiune. T-ra A ora 1 '/a p m. 40 ⁰5, 4 ore 39 ⁰6, 6 ore 39;' B I'/'a ore 39quot;. 4 ore 4006, 6 ore 40^u.' La 17 Martie ora 10 a. m. primesc: A 0 75 c. c. B 0.50 c. c dupe injectiune urmezä putinä ascensiune a temperature!. Acesti doui cobay a trait in bune conditinni fisiologice pänä la 13 Apriliu cänd s'a infectat cu 0 culturä virulentädemorvä impreunä cu un alt cobay de control. Dupe infectiune se observä 0 ulceratiune mare, simptome flegmasice. insä töte acestea dupe un scurt timp a diminuat progresiv in cat dupe 14 due ne este imposibil a mai recunösce locul infectat, fiind vindncat complect. Controlul acestora a murit la 2 Mai cu simptome si lesiuni tipice morvöse. Insusl eel doiu cohaij contintia a frcti in hune condithtnl fisiologice, nepre-zentänd puna tn acesf moment nicl cea mm mica inclinatiune spre marasm saü vr'un simptom aparent al morvet

La 25 Martiü s'a injectatm cavitatea peritonialä a unui cobay 1 c. c. de solutiune ordinarä de substantä toxicä, dupe care survine o hyperescitatiune cu tremuräturi si spasme musculare. T-ra ant inoc. 37deg; 9, dupe inoc. 12 ore a m, 38quot; 4, 2 p. m. 39deg;, 3 p. m. 39⁰3, 4 p. m. 39quot; 5, 6 ore 39' 9. Läsat in repaus pänä la 29 Martiü cänd i se admi-nistrezä 2 c. c aceiasi sol. dupe care urmedä iaräsi o usörä turburare funtionalä, t-ra la ora 12 a.m. 40deg; 1, 2 ore p m. 40deg; 2, G ore 3ü' 9. Paralel acestuia am injectat a doua di unul alt cobay 2 c c dupe care a urmat turburäri profunde ale organismului: o rapidä sbärlire a perului, freca-rea pärtel injectate de plansa coliviei, tremuräturi fiorose si contractiuni musculare spasmotice, mai tärdiü respiratia dificilä, cordul tumultos, miscäri desordonate, t ra ant. inoc. 38raquo; 2, dupe inoc. 2 ore p ni. 39o5, 3 ore 89deg; 7, 4 ore 40deg; 4, 5 ore 39'4. 0 ore 40quot; 3. La 28 Martin starea generalä bunä, t-ra la 10 ore a.m. 38'5, la ora 12 a.m. aprimitincä 2 c c. imediat cärora urmezä o stare ambarasantä ca si in diua precedentä t-ra 2 ore p. m. 39'¹ 7, 3 ore 40quot; 3. 4 ore 40raquo; 5, 5 ore 40quot; 8. In diua de 29 Mürtiu 10 ore a- m. se gäsesce relativ restabil it. t-ra 38o8, la ora 11 ^:i se administrezä ultima dosä de un c. c din aceiasi solut. t-ra ora 12 a m. 40'¹2, 2 orep. m. 39^;gt; 9, Gore 39^;8_: 9 ore 38deg; G, Acesti duoi cobay s'a infectat prin cäte un busunar inquinal cu o cul-turä virulentä impreunä cu un cobay de control. In urma infectiunei a resultat cä locurile unde s'a depus virusul s'a vindecat in scurt timp, insä unul din cobay a sucombat accidental in nöptea de IG Apriliu autopsia : iperemie he-moragicä in töte organele interne. AI doilea more la 17 Aprilie de un marasm förte avansat.

In resuinat din experientele precedente decurg urmetörele fapte : cobayi tratati preventivamente, resistä in marea ma-joritate a casurilor infectiunei si mai rar reinfectiunei.

Ei datoresc acestä imunitate singurei penetratiuni in or-ganismul lor, a principiilor chimici solubili elaborati prin bacillus mallei.

Imunitatea confefitä ast-fel nu este numai de cäte-va ore, ea este susceptibilä de a persista intr'un timp destul de lung, incä indeterminat pänä acum in mod constant.

PARTEA II

TCEBAREA

Turbarea (Rabia, Idrofobia Lyssa) este o maladie generalä, contagiosä si virulentä specificä carnivorclor (cäini. pisici. lupi si vulpi), inoculabilä omului si er-bivorelor prin muscäturele acestor animale si prin lin-gerea pielei de nudatä de epidermal seü. |Lung timp s'a credut cä ea so pöte desvolta spontaneü la carnivore, insä in realitate de si nu se cunösce tot-d'a-una modul transmisiunei la aceste animale, totusi se crede ca nu este nici o data spontanee. ci resultatul unei muscäturi de un alt animal turbat Turbarea a fost cunoscuta din timpurile cele mal obscure ale an-tichitätei. Ebreii, egiptenii, grecii si romanil stiaü des-pre existenta acestei bole. Aristotele cunoscea exis-tenta ei prin muscätura cäinilor turbati si Celsu a descris'o sub numele de Idrofobie. Töte mamiferele pot contracta turbarea, insä animalelo cu sänge rece nici o data. Din incercärile fäcute acum de curend in Institut spre a se alenua virusul rabic prin organismul broscelor, s'a vedut cä de si cäte-va mor . insä nici o data cu simptorne de turbare, fapt recunoscut mai de mult timp cä ele sunt imune contra unei aseme-nea bole, chiar atunci cänd se mentin la o tempe-raturä egalä cu a mamiferelor. Durata periödei de in-cubatiune la animale si om dupä muscätura, este forte

variabilä. cäci ea se pöte prelungi de la 20 dile pänä la mai malte lun! si in casurl rare unnl saü mal mult! am, dupe care simptomele proprii de turbaro celatedä. Ele consistä cu o privire generalä Tn pertur-batiunl ale sistemulni nervös. iperestesia sensurilor, alucinatiunT. spasmurl tonicc si clonice, afeetänd de predilectiune muschil farinxului si respiratiunoi. accese delirante cu secretiune förte abondentä de salivä spu-niösä, förte virulentä. imposibilitatea deglutitiunei li-cidelor. din momentu.l ce paralisiile ineep a so pro-nunta si mörtca terminä scona morbidä dupä 4 si förte rar dupä 5 G dile. de la ivirea primului simptom.

Sunt förte rarl casurile unde turbarea so declarä inainte do 15 dile dupä museäturä , förte rari de a-semenea dupe 15 21 dilo, cclo mal multe insä se pronuntä do la a 21 dl in decursul lunei urmätöre.

Ea este förte rarä dupä a treia lunä si cu totul exceptionalä dupä soso luni. Acestä periödä destul de luneä si variabilä de ineubatiune transmisiunea ma-ladiei prin inoculatiuni si prin museäturt. probodä cä virusul ei constä intr'un microb specific. Accidentele remanate, cari nu sunt alt-ceva de cat turburäri funetionalo ale sistomului cerebro-spinal. lesiunile \e-sutului nervös, sclerosa vascularä, dyapeciesa lencocy-telor imprejurul vaselor. acestä localisatiune ultima, in sistemul nervös, aü condus pe diversii autorl a cäuta microbul turbärei in centrii nervosi. Pasteur remarcä, cä virusul se gäsesce de o potrivä in glandelc sali-vare, limfatice, lacrimale, cäte o datä chiar in ganglion! limfatici. pancreas si corpul vitros.

Brown-Sequard si Dubone cred cä virusul 'si are sediul unic in nervl si sistemul nervös si cä el se transmite la organ ele cent vale prin ajutorul cordone-lor nervöse periferice. D-nu prof. Babes *) a constatat febra premonitorie a turbärei la epurii inoculati cu

0 Archives de Virchow 1837.

virus rabic de stradä, de la 510 dile dupä inocu-latiune si o singurä datä la om in a 10-a di dupä muscäturä_; acestä febra duredä 1 2 dile si esto färä indoialä o.xpresiunea actiunet virusulul in periöda la-

tentä incubatöre, admitGnd tot de o datä ca calo de propagatiune a virusulul, sistemul nervös periferic, saü mal bine cäile lor limfatice, ast-fel cä dintre töte or-ganele, nervii sunt cel mal virulenti. pe cänd cele-l'alte nu sunt de cät fürte putin virulente.

D-nii Cornil si Babes -), crcd cä in timpul periodei de incubatiune virusul se rcspändesce progresiv, färä nici un simptom apreciabil in economic , cänd el a scäpat causelor de destructiune si se urcä lent in tra-jectul nervilor de la punctul muscäturei, pänä la cen-trii nervös!. Cänd el a dobändit maturitate saü mai bine cänd el a evoluat complect, invadänd tot sistemul nervös central, crerul, protuberanta anularä, bul-bul si meduva spinärei, glandcle, etc. el determinä simptome teribile de delir, de spasme, alucinatiunl. etc.

Din numorösele experience ale D-luI Pasteur, fäcutc impreunä cu D-nii Roux si Chambcrland, squot;a aretat demonstrativ cä principiul virulent al turbäroT 'si are sediul real in crecr si meduva si cä mijlocul infailibil de a transmite acestä maladie, consistä in a insera un fragment de substantä cerebralä. diluatä in bulion sterelisat, la surfacia creerulul animalelor, dupä trepa natiunea craniulm. Odatä stabilit cu certitudino sediul virusulul rabic D-l Pasteur si colaboratorii sei, -intreprinserä lungi cercetärl spre a afla si isola micro-organismul turbärei, färä insä a ajunge la un resul-tat positiv. Pasteur a credut mai intäiü cä a gäsit in substantä cerebralä nisce miel granulatiuni rotunde, cari nu le-a putut colora prin prineipi coloranti ai analinei, insä mai in urmä a cleläsat acest drum, ocu-pändu-se cu cercetarea vaccinului rabic. Gibier, in tesa

-) Les Bacteries etc 1890.

sa, aratä nisce figuri care lo atribue unm microb aflat do clinsul in bulbul rachidien al animalelor tuvbato, pe care prin examenul fäcut rm la putut gäsi nici o data la cele senätose, el nu la putut colora precum nici cultiva pe substante nutritive. Klebs, anuntase cä a isolat microbul rabic, apol in 1885 Hermann Fol. exa-minand sectiuni de meduve rabicc prin pröcedeul Weigert, a gäsit pe ele grupo de mici granulatiuni cu aspectul unor microccoci. situati fie in lacunele ne-vrogliei, fie intre cylindrele axile si teca lor myelenicä, alte orl quot;i-a intälnit in cavitätl carl aveaü apröpe dia-metrul unel fibre cu myolinä. Acesto elemonte bine caracterisate. se colorezä in violet inchis, ele sunt dis-puse färä nie! un ordin avend dostul de frequent forma do 8 cu märime do 0,1,2.Culturile fäcute cu rae-duvo rabicc pe o substantä de natura apropiatä. des-voltä dupe un timp ore-care do sederc in etuvä. un usor nor. care cade la fundul cprubetci spre a 4 di.

Acest deposit inoculat la animalele senätose, le da cäte o data o turbare caracteristica, cu singura deose-bire numai cä durata incubatiunei, este mult mai lunga, ca a virusului natural. D-nu prof. Babes a reusit a oxamina microccoci prin procedeul lui Fol si squot;a convins. cä existä in öre-care numer do casuri in creri si meduve rabice, microbi rotund! de 0a,5 0,).,8, reunitl in grape, luänd o colora^iune usor rosia-ticä prin albastru lui Loftier.

Dupä dimsul sä pöte cultiva pe serum sanguin la temperatura do 37', pe gelosä si pe gelatinä aditio-natä cu bulion, extras din crerul epurilor. Culturile sä desvoltä incet. eröseänd mai bine in profundimea sub-stantelor nutritive si in vid.

Culturile pure in a 2 si 3 gonaratiune, inoculate la animale, daü cäte o data turbarea. Pe längä acesta D-nu prof. Babes a mai aflat un alt microb care ca si eel precedent isolat si cultivat, nu produce de cat rare ori turbarea. Asa dar cu tote scrutärile d-lor Pa-

steur, Roux ?i Chamberland, Gibier. Babes. Fol. Ri-volta si Dowsdewel, trebue sä recunöscem cä pänä acuma adeveratul microb al turbärei nu s'aü descope-rit. Intalnind protutindouea nesuccesul de a gäsi si iso-la microbul specific al acestei böle, diferiti exper'imen-tatori ingeniös! saü ocupat cu aflarea unui vaccin propriü pentru o combate. Pasteur comunicä primele resultate ale metödei sale Acacl. de Sciinto In 1883 sl 1884.

D-m crecle cä pe längä microbul rahic, trebue se existe #9632;ft. o sulstanfä cJümicä specialä, care ar arm rolul preponderant ht vaccinatiunea antirabkä, cäcl mechivele ce servä pentru vaccin, conservate la o temperaturä medie de .13* .s/ intrhin aer uscat 'sl perd ptupn cäteputin virnlenta, de öre-ce microhil per in aceste conditiunl $i remäne numal sulsfnnfu vaccinalä. La tnceput inoculändmeduvele cele mal vecln, organismul se depgt;rinde cu suhstanta cJiimicä furnisatä, obicinuindu-se a resista mal tnnliä hadcrühr.

Acestä sulDstantä admisä ca existändä in sistemul nervös cerebro-spinal al animalelor turbate, ne-a in-demnat a cerceta isolarea si aflarea sa Pentru acest scop no am folosit intr'un deceniu de casiirl. numai de creri ömenilor cei mal multi muscati redutabil de lupi turbatl si mortl in serviciul diferitelor spitale. pre-cum si a color ce a sucombat eclatant do turbare iu timpul tratamentului preventiv la insbitut, recur-gend cate o data si la creri si meduva cäinilor si epurilor inoculati cu virus fix (Pasteur).

Metoda estracfiunel. Intr'un sir do cercetäri forte lungi ale d lui Dr. A. Babes, care avea de scop isolarea unei ptomaine propriü disä a turbärei, a resultat cä de si in unele bole infec^iöse a reusit cu extragerea unor atare substante din organele morbide, la turbare asa se vede nu se formeilä asemenea substantä. de öre-ce töte incercärile de a isola ptomaine volatile, licide saü solide prin extractiune in stare alcalinä si acidä. nu iaü dat nici un resultat atirmativ. atunci d-sa si-a in-

dreptat atentiunea asupra unui alt gen de substante active,, cäutänd isolarea unei diastase saü enzime spe-citie rabiei.

Procedeul de extractiune. gratie modului acesta do a vedea, aü variat cu putine modificatiuni saü fäcut prin cele doue metöde, adicä aceia preconisatä de Roux si Yersin pentru obtinerea diastaselor patogene saü aceia a albmnoselor toxice saü proteidelor defensive a D-lm Hancbin. Procedeul nostru afost urmä-torul: crerii imediat dupä morte si scöterea lor din craniü. sunt asedati in nisce düble cristalisöre steri-lisate si montinute apoi intr'un vas cu gbiatä pisatä, undo se face si reducerea in dhisiuni fine a masei cerebrale cu ajutorul unor förfeci speciale stcrilisate. saü mal bine dupä cum am operat in cele mal multe casuri prin o masinä de märuntat came, formand ast-fel o alifie förte finä si uniform omogenä.

Dupä acesta se cleteiminä pondul creerulu! ast-fol prolucrat. tratändu-se cu jumetatea acestui pond de apä destilatä sterilisatä, räcitä la 0deg;.

In unelo casuri acest vecbicul a fost usor alcali-nisat cu ydroxid de potasiü, in altele acidifiat prin C2H₁02 saü SO4H2 si mat adese-ori aditionat cu 50deg;/₀glycerinä, neimportänd nid 0 diferentiare, 1101 am recurs snccesiv la inceput la töte accste procdeie de extractiune. cbiar cu acelas crer, spro a decide clacä unul saü altul din felul extractiunel este mal avan-tagios.Extractele apöse se formozä, agitänd cäte-va minute cu 0 versea motalicä sterelisatä. amestecul delaiatiunel alifiei cerebrale, asedat intr'un cilindru tinut la tempcratOra de 0deg;, dupä care läsat in repaos de 12 ore, so docantodä partea licidä, clarä. colo-ratä intensiv in rosu. Aceste estracte procurate prin unul din aceste mijlöce, sä decantedä prin simplä transvasare saü prin ajutorul unui sifon si ast-fel ob-tinute so supun unei temperaturi de 68quot;C, separän-du-lo albumina. Depärtänd albumina licidele apöse

s'aü filtrat apoi tot la temperatura CT prin im filtra Chamberland intocmit din paitea d-lui Dr. A. Babes '). Filtatiunoa in casul unde decantatele sunt limpedi se face destul de repede, in urma presiunei colönei de lieid in tubul care inchide bugiul, in casurile insä unde extractele sunt turburi, liltratiunea trebue ajutatä prin o presiune mal mare si in acest scop am unit tubul indoit al filtrului prin un tub de cauciue cu o trompa mare de Münken. Filtratul sä stränge intocmal ca si la morvä.. in balüne Erlcnmayer prealabil stereli-sate la 180', traversänd cu tubul de sticlä inferior al bugiului, dupä ce el a fest mal nainte sterelisat prin flaeärä, clopul de bumbac al balonulul Erlenmayer. De acest procedeü de filtratiune antibacterienä ne-am folosit si aici tot-d'auna cänd cantitatea extrac-telor apöse a fest moderatä, in casurile undo masa de filtrat a fest mare, filtratiunea s'a fäcut iaräsl prin o baterie de 5 bugi, undo tot aparatul a fest asedat intr'un vas mai mare refrigerator. Filtratele aici ca si in primul cas a fest adunate in balöne sterelisate, plasate asemenea in alte vase rrefrigeratöro. in acest chip am putut obtine filtrate sterile, care saü putut conserva timp mai indelungat tärä de compromite pu-ritatea lor.

Procedeul de extractiune prin incäldire si mai ales eliminarea albuminei prin coagulatiune la cald, a fest abandonat in urmä, basati po motive forte fondate; temändu-ne cä cäldura diminue prin o descompunere partialä a substantei active, efectele sale speeifice. Filtratele ast-fel obtinutc saü operat cu ele in mod diferit.

In unelo casuri spre a isola substanta activä, s'aü saturat aceste lieide cu sulfat d'amonium, in acest timp se nasce tot-d'auna o turburare causatä de un pre-

^l) Vedi acest aparat, la prooedeelo cbimice de extractiune alo morvel

cipitat floconos abondent. Precipitatul produs, este filtrat accelerat prin discul D-rului Witt si sarea separata de el prin dialysa. In dialysator, am adäogat tot-d^-aunp un e\ces de tymol in acest stagiü, spre a prevent putrefactinnea; une-ori insä dialysa am fäcut'o Intr'un curent de apä, care este incälditä de la 4050⁰c. la care temperatura crescerel microbilor este impedi-catä. Dupa dialysare totä sarea este dispärutä si sub-stanza activä este gäsitä in solutiunea siropösä tur-bure, de coloratiune galbenä care insä prin adaus de apä putin alcalinisatä cu KOH. disolvändu-se pärtile in snspensiune, devine clarä.

Acum e necesar de a concentra numai solutiunea si de a precipita in öre-care circumstance dupä vointä. substanta activä prin alcool. Acestä concentrare am fäcufo cute o data prin evaporarea in vacuum, la temperature de 45quot;48'^; c. adäogänd tymol saü fenol, insä cum acestä metodä oferä mai multe inconve-niente. noi am recurs dupe indicatia D-nului Hanchin la dialysa alcoolicä. Solutiunea concentratä se varsa picäturä cu picäturä in alcool absolut, care precipita substanta activä. Peptonele si särurile presente in 11-cidul filtrat, aii remas in totalitate in solutiune, pe timpul cänd subssanta activä este precipitatä cu SO4 (NHjjo: precipitatul este separat de alcool prin filtra-tiuno acceleratä, care uscat in vacum la temperatura cle 37quot; ne infätisedä aceleasi caractere similare fisice si chimice cu acela extras prin metoda D-lor Roux si Yersin. El ne-a dat in töte casurile reactiunea biu-retului mai mult saü mai putin pronuntatä si cu fe-rocyanurul de pptasiu si acidul acetic un precipitat floconos.

A 2-a metodä ce am intrebuintat consistä mai än-teiü a concentra extractul filtrat apos, fie in vacuum, fie prin alcool dupe procedeul Hanchin. asedend tot aparatul dialysator intr'un vas cu gliiatä. Am isolat dupe acestä substanta activä. täcend a cädea pica-

turä cu picäturä in alcool absolut, asociindu i prea-labil cäte-va gute de acid acetic concentrat. care fa-vorisedä precipitarea sub formä de flocöne cenusii, intocmai dupä cum se precipita o diastasä din soln-tiunea sa apösä prin aditiune cu alcool. ce apoi so separä dupä 13 ore de sedere in ghiatä. Alcoolul se depärtcdä prin tiltratiune accelerata. tiltratul obti-nut se solvä in cätl-va c. cubi de apä destilatä si care so pöte reprecipita din noü iaräsi prin alcool dupä vointä Evaporänd tot alcoolul prin disecatiune saü vid.se obtine o s/ihsfanfü alhd satt )gt;iifhi ci'iuisic. anim~fä, omogenä, cu o dcnsitate förte mied, raquo;tiros special, an'ml un aspect f//iraquo;ios, förte igroscopicä, in solutiunl diluate in contact cu acrul si lumina prelungite ^fsi perde propric-tätile active. Este förte solubilä in apfi si glycerinä . insolubila in alcool. benzinä si chloroform.

Solut-iunilo apöse active spre a le face pentru tot-d'auna sterile, le-am tiitrat printr'un tiltru de portelan Kitasato Mal in urmä tinend compt de observatiu-nile fäcute la morvä in ceea ce privesce dialysabili-tatea si constatänd prin experience directe. cä pro-prietätile active scad partial si dupä sterilisare. acestä substantä fund retinutä in porii liltrului celul mal tin si basatl pe studiele altora cat si ale nöstre proprii cä alcoolul sterilisedä in de ajuns licidele . am absis de la acestä sterilisatiune ulteriörä. Din tot ceea ce am expus, substan^a activä a turbärel. ne pare a a-vea multe analogii cu fermentii solubili nefigurati. ac-tivitatea s'a este tot ast-fel comparabilä cu a acestor substante saü incä cu aeeea a oträvurilor. Prin a-cestea insä nu voirn se intelegem cä ea produce fe-nomene de idratatiune, asemänätore cu acele causate de diastase si daca noi o comparäm cu diastasele, este pentru a nuquot;i prejudeca actiunea sa chimicä si pentru aquot;i reaminti unele din proprietätile sale. Intr'a-dever acestä substantä departe de a ft obtinutä purä, jöcä färä indoialä un rol in produeorea febrel premo-

nitorie, ea nu suportä actiunea aerului si a luminei si se distruge la o temperaturä prea ridicatä de 68quot;. Ori cum ar fi in starea In care o obtinera noi, a-cestä substantä de natura enzimelor, este de o mare energie, este suficient dupä cum se va vedea de a administra cate-va miimi de miligram in organismul unui epure. pentru a'l face a intra in fermentatiune. adicä pentru a'l da o febrä intensä. Este dificil de a obiclnui epuril cu acestä otravä si prin urmare de a gäsi adeveratele dose tolerabile. care ar fi dotätörele imunitätei. experientele nostre asupra vaccinatiunel chimice ne-a probat cä de si ne-am apropiat cäte o data de ele. sunt cu töte acestea departs de a ne fi dat resultate positive.

EXPEFJENTE ASUPRA ACT1UXEI FISIOLOGICE SI PATOGENE A SÜBSTANTEI OTRAVITÖRE DE TÜRBASE

Experimentänd cu solutiuni mal mult saü mal putin concentrate, am fost in particular frapat prin puterea termogenä si patogenä a oträvei turbärei si din nume-rosele experience ce am efectuat. nu-mi permit a ex-pune de cat cäte-va, cele-l'alte neavend de cat acelasi resultat.

EXperienfa I -La 6 Septembrie 1S9(X ora 3 p. m. s'a injectat in tesntul celular subcutanat la un epure 1 o. cub solutiune de substantä toxicä extrasä prin precipita^iune al #9632; ratnra din primul creer rabic. Epurile inooulat are tempe-

coolicä anteriörä 38'9, dupe injeotiune sera la ora 6 p. m. 39quot; 9 färä a se remarca nimic esential.

La 7 Septembrie epurele e nelinistit, nu mai mänäncä; temperaturä la 8^lf₂ a. m 40quot; 4 sera la ora 5. p. m. 40deg; fix.

La 8 Septembrie temperaturä animalului la 9 ore a. m. 39deg; 4 sera la 5 ore 39deg; 8; de aci inainte continuä a vietui in deplinä sänätate pänä la 20 Decembrie cänd squot;a liberat din observatiune.

Experienfa IILa 11. Octombrie s'äü inoculat trei epuri metoda ypodermicä cu cäte 1 c. cub de solutiune förte slabä din substantä extrasä din primul creier rabic de om. Sub-

stanta toxicä a tost provenitä pentru 1-iü dintr'un extract apos neutru, pentru al 2-lea dintr'un extract usor alcalinisat cu KOH, iar pentru al 3-lea dintr'un extract format prin unirea decantatelor 4 si 5 putin acidulate cu acid acetic extrase in modul deja aretat. Animalele inoculate putin timp dupe acesta presintä o reactiune febrilä intensä. niiscäri desor-dinate, contractiuni muschulare spasmotice si inapetientä complectä. La 12 Octombriu epurele 1-iü care a primit o portiune din substanta extractului apos neutru a murit a-gitat cu o intepenire a trenului posterior. Autopsia : pe pe-ritoneu si ansele intestinale se alia congestiunl hemoragice. pe mesenter pete ecliimotice, care examinate la microscop lasä a se vedea o proliferatiune a retelei fibro celulara en-doteliala. sub acestä hemoragie partiala si putine globule rcsii, mase hialine granulöse rnici in interiorul nnor celule. Splina micä cu colörea normalä. rinichii umflati, substanta corti-calä palidä fragilä. Epurele 2 are temperatura diminuatä 38quot; 4 presintä insa. cxtremitäfile posferiöre intime .fi ixiralisate inapetientä etc. iar cel de al 3-lea este förte trist, temperatura scädutä 39deg; 4. La 13 Octombrie epurele 2 möre, autopsia: la locul injectitmei nu existä nici o abnormitate stomacul incärcat cu alimente nedigerate. in ansele intestinale ale colonului flotant materii serni licide. Splina normalä in volum. hyperemiatä. ficatul. rinichi si capsulele surenale förte congestionate. Puhnonul normal, pericardul echimosat- AI 3-lea este restabil it complect, temperatura normalä el a vietuit dupe acesta continue.

ExpeHenta ill.La 16 Octombrie ora 3. p. m. sau injec-tat ipodermic 2 Epuri A. si B ; A a primit 1 c. cub B 0 30 c. cub de solutiune förte dilutatä de substanta toxicä, ex-trasä dintr'un creer rabic de om. Dupe injectiune pänä la ora 6 p' m. nu sa putut observa de cat o micä iperestesie si tristetä: temperatura este pentru A 39'2; B diminuatä sub normalä 37^J 7. A 2-a di A este förte trist, somnolent dacä se miscä numai cu multä greutate pöte avansa. numai mänca, perul sbärlit temperatura sa la 9 ore a. m. 40quot; sera 6 p. m. 39' 7. B se gäsesce mort. autopsia stomacul förte destins, prin alimente care sunt intärite; intestinile contin gase si materii semi-licide. Ficatul si splina aü volumul lor normal insä iperemiate. Rinichi in volum normali putin iperemiati, vesica urinarä destinsä formidabil prin o urinä turbure. Puhnonul de im frumos aspect.

La 18 Octombriu epurile A remas este cu totul restabi-

fi.-l

lit. temperatura 9 ore a. m 39deg; 4 sera 5 ore p. m. 39deg; G El continuä a träi in deplinä sänätate.

Experienta IV. La IS Octomrbiu ora 10 a. m. s'a injec-tat trei epuri, A in ochi primind o snthne c. cub B, tot in ochi primind o decime de c. cub. C sau inoculat in muschi dorso-spinali in nivelul imeia din articulatiunele interver-tebrale. Sera la orele 6 A are temperatiunea 49' 4, B 39deg; 972 C 39deg; 9 La 19 Octombriu A are temperatura 9 ore a. m. 41deg; 2, sera S¹/, 41deg; 5 simptome : trist, la inceput forte ex-citabil, pe urm'ä sensibilibtea diminue miscärile lente se ob-servä un inceput de paresie a trenului posterior, membrile posteriöre putin rigide. B are la aceeasi orä temperatura 39deg; 8, sera S¹^ 40deg; 1 ambi la locul inoculatiunei nu pre-sinta nimic anormal C la 9 ore a. m. 40deg; sera 5 72raquo; 40 -#9632; La 20 Octombriu epurele A inoculat in ochi se gäseste mort la ora 8 a. m., autopsia : la locul injectat nu se gäsesce nici cea mai mica tumefactiune. stomacul destins considerabil prim alimente, colonul flotant si rectum balonate. Ficatul galben si friabil, splina ipertrofiatä cu o colöro incbisa. Pulmonül iperemiat. rinicliii in volum normal, imperemiati Culturile din organe sunt negative. B inoculat tot in ochi presintä o reactiune forte mare ast-fel la 9 ore a. m. 40^u 9 la 57o ore p^- m 40deg; 97₂ trist cu ventreleaplicate peplansa coliviei, inapetientä complectä. C inoculat ipodermic presintä asemenea reactiune, la 9 ore a. m. 40^:J 1 sera 40'2. La 21 Octombriu la ora 9 a m. ambii epuri se gäsesc morti, autopsia : B la locul injectinne! in ochi n'are nici cea mai mica tumefactiune, la deschiderea cadavrului se gäsesce in cavi-tatea peritonialä o cantitate imensä de lichid transparent citrin, Rinichii in volum normal iperemiati splina normalä si iperemicä. ficatul si pulmonül congestionati. C presintä acele-si lesiuni congestire cu deosebire cä aci vesica este destinsä prin nrina plinä cu flocöne albuminöse.

Experienta V La 21 Octombrie, s'aü fäcut urmätörele inoculari, injectänd 4 epuri ; A in ochii cu umörea aposä extrasäprinajutorulunei siringi din ochiul epurelui in care s'a fäcut inoculatia- la 18 curent; B cu un rest din acestä umöre aposä in nivelul uneia din articulatiunile interverte-brerale; C saü inoculat tot In ochi ca si primul insä cu u-mörea apösä din ochiul opus celui inoculat; D saü inoculat ca si B in muschi dorso-spinali cu un rest de umöre apösä remasä de la C. Temperatura la ora 51/2 p. m. este pentru A, 39 ⁰4, C 40 ⁰ si D 40⁰ La 22 Octombriu, temperatura la 9 ore a. m. A 39 ⁰9 sera 39 ''5, B in urma reactiunei ge-

nerale suü gäsit mort. C ora 9 a. m. 40 ⁰5, sera 5^,/2 40 o7 D mort asemenea in urma reactiunei incercate. La Autopsie gäsim atät pentru until cat si eel 1 alt, stomaeul ineäreat cu alimente indigerate, in intestine materii semi lieide, echimöse difase pe peritonea si tesutul subperitonial. Ficatul, splina, rinichii si capsulele surenale förte congestionate. La cel ino-culat In oclü sa gäsit o cantitate mare de lieid peritonial Palmoni iperemiati, pericardul si pleurele preserate cu echimöse. La 23 Octombriu A nu presintä nimic anormal; C trist abätut, reactiune febrilä intensä, la 9 ore a.m. 40⁰5, sera 5i/2 40 ü? La 24 Octombriu C mort, A nu presintä nimic. La 25 Octombriu epnrele A care pänä aserä era bine, astä-di este trist, temperatura la 9 ore a, m. 39 o sera 40 ol. La 26 Octombriu, acest epure este trist cn desevärsire, ina-petientä, reactiunea intensä 9 ore a. m. 40 o sera ö'/a 40 oö in timpul noptei a sueombat, autopsia : stomaeul supra ineäreat cu alimente nedigerate, intestinele contin materii semi-licide, congestiuni intense ale rinichilor, capsulelor surenale, mici hemoragii in lungul vaselor mesenterulul si epiploonului, ficatul galben, splina normalä iperemicä. La epurele C pleurele contin o cantitate abnormä de lieid. Pulmoni sunt senätosi, sängele negru si fluid.

Experienf a VI . La 24 Octombriu, ora 4 p. m. saü tre-panat cranial unui epure si saü depus pe meninge 0 10 c. cub. solutiane dilaatä din substanta obtinutä de la- un i rer rabic; in töte conditiunile de antisep ie, animalal n'a pre-sintat nimic anormal in primele dile, dupä care a avut o reactiune febrilä intensä 4üol,40'^u5, acestaa durat timp de doue dile restabllindu se apoi complect El continue a träi in deplinä senätate.

Experienfa VII-. La 14 lanuariu 1891 ora 11 a.m. s'a inoculat hypodermic un epure cu 0 25 c. c. sabstantä toxi-eä in solutiune glyecrinatä, temperatura anteriörä inoeülatiuni este 3805; dupe acestä temperatura este la ora 1 p m, 39 o9, la 2 ore 40' 6, animalul förte nelinistit, la 3 ore 40 o fixpe-lea ardetöre, bätäile cordului tumultöse, respiratiunea difi-eilä dypsneicä, la 4 ore 40^u8, 5 ore 40 c,5, e⁸/* 40 o4, 7 ore 40 ü5, 8 ore 40 oö. A dona di animalal este mal liniseit, pu-tin trist, temperatura la ora 10 a m 40 ^{,1, sera la ora 6, 39 o8. Continue de a träi pe urmä in deplinä senätate.

Experienta VIII. - La ll Februariu ora 10^4 a m. saüin-jeetat ipodermic la un epure dosa de 0.10 c cub solutiune dilaatä, Temperatura anteriörä inoculatiunei 37 ⁰8, dupä ino-culatie la 11 ore a.m. 38^ri2; 12 ore a.m. 38 ⁰2: 21/2 ore p.

m. 39 06; 4Va ore 40⁽¹1 ; 51/2 ore 40^fl2; 6 p. m 39 05, trist putinä iperestesie, numai mänca. La 12 Februariu animalul mai vesel. Temperatuia la Ü ore a m. 38⁰7 ; ö'/o p. m. 39'5. Dupe acesta el a vietuit in deplinä senätate.

INCERCARI EXPERIMENTALE ASUPRA VACCINATIUNEI CHIM1CE A TURBAREI

In diua de 4 Nocmbrc s'a inceput studinl asupra puterei vac-

cinale a substantei patogene extrase prin procedeurile enunciate din oreerii rabici, operand cu extrasul creerului al Ill-a de om. Dupe ce toate solutiunile aü fost concentrate in vid, sau filtrat din noü prin Chamberland si prin examenul spectroscopic fäcut asupra masei resultate'_; saü constatat cä ea contine 0,0002 de principiu extractiv pentru un c. cub solutiune. Pentru experientele ce am efectuat saü preparat diferite grade de diluatiuni cu aceste solutiuni s'aü tratat epurii infectati in numei de 4 din care 1 si 2 saü trepanat craniul si infectat cu virus fix sub meninge, ceM-altt 2 saü infectat prin plagi facuto la busa superioara, conjunctiva si muschii dorsali, un al 5 lea a servit ca control.



	lOJ^UOO
	lOJ^UOO			lt; 00 CO cq 0? Clt;1 gt;o i--.......... . . , .

	dcuaj,			CQCOCQCQCO^H^CO
	.. !		x :	Ci -T Iquot;- .	d
				jlt;=00\|\|\|-r2\|lllll\|\|\|\|(\|\|\|\|ll
			3 ^	oaOOAoll^lllllIIIIlIllilM
	hi		3 gt;	co - cc c; s
	.3	A		C^ 00 lO quot;S	s.
		^	C a	amp;amp;o s1 1 IS 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1	1 quot;S

			^ tJ	CO lgt; ^1 o * (^ C^ CM C-l ^ ^ O -^ CO CO 1'----- lO -I⁴ o	-tea
				000-^=)OOOCOOOwOOOOrC-=.00000
				ooocJocnoiÄOuoajCiCic^oOCTo^ci'CncJwOCscocsü^oci
	'W		O gt;	- -f -f OT ^tlt; K -T OT C? 0? TO CT CO ^T CO OT CC O0 ^tl CO CT M OT Ot CC	#9632;^ CO
gt;-o	'W			O CO CO ^O I vX CM Cl quot; CC Cl CO ^'O ^1 Ol O -tn H -t^ o -	10) 10

		^,		BbcntKCTiosooaososrooiOsaiübSiosuscsosaoatBooasu:	5 0
^	3		es	co co co co co co co co 0:1 CO CO CO CO CO g, CO CO CO CO CO CO CO CO CO CO CO -*
	3	cd a	P	- (M CJ O CO 00 -^ s^SSSbSS) 1 1 ! I 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1	1 \|
^3	b	cd a	Q gt;	CO ^^ ~* '^ '^ quot;quot;^ -^ co
-^H	#9632;g	v	m S	^^alssil2 i i 1 1 M 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
			a ee	^^alssil2 i i 1 1 M 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1	I \|
X^	s	oi	laquo;s gt;	CO C^O CO OO 'rP -ti CO 00 quot;
^!	s	i	quot;5	X Oi O * 0
te				äoä^l 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 l 1 1 1 1 ! 1 1 CO -^ CO CO ^re
		a			1 1
	M
cc	M		m H	co eg c; quot;£ .
			c a	ösOSSGOs'lllllill
^		^w	-H gt;	Xi CO CO CO quot;
			q	cvi'tiCCO''.t-hii^hi 1 1 1 1 11 1 1 1 1 1 1 : t 1
-*					' #9632;'

	%£		S	0 0
S	g 3		S
Äh	raquo;l^		^Fa*	^^5 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ' 1 ! 1 1 1 1 1 i 1 ! 1 1	1 1
	a* £			0 0
-*	#9632;s ^ ⁰
,	#9632;o-		laquo;=^		1 1
tr-	raquo; S
			e	000
O			e	⁰ ^5 t! '^ ^l 1 'P) Tl r^ 7^ 1 1 1 1 ' 1 1 I 1 1 1 1 I 1 1	1 1
'^			'^;-'

				^iQCDIgt;QOCBOtHCNCO'*raquo;Ä?OC^GOC3raquo;O^MOO-traquo;iiOlt;DIgt;OQ	T: O
to	#9632;lt;			T-Hr-1i-ii--li-li-HT-Ht-HiMr-i(NCQC^CflClt;iCQClt;lCQlt;NC^,3CO
	#9632;lt;j
	#9632;lt;j
^r	a			Ä

st				0 ps
6s				3 C3 r^
	l-H			0 0 fi
	3 I²?			#9632;2 * = ä 4
^ s J	3 o
1laquo;	o gt;			1 i is
	S s			0 deg; #9632;sect; a
	2;			^j, -* C] 04 (M (M d lt;M rH g ^
	^ S
	3 CQ
	2 a			^5 Ms Co
	rt			S = ^c = ^ct5 0 #9632;=laquo;raquo;quot;quot;
	o			0 ^g a iS copy; O 0 0 ffl 0000 C3 r-i 04 CO -^ O CO I- GO 02 -(^gt;

Resultä din observatiunile tabloului, cä epurile infectat de control cu virus fix odatä cu cei-1-alti 4 supusi trata-mentulut expus in el, a murit regulat dupe 7 dile, iar din cei 4 vaccinati, doui aü murit accidental dupe patru dile. unul a murit a 9¹ di si numai cel de al 4^lea a supra-vietuit in cea mai deplinä sänetate pänä la 30 Noembriu cänd a sucombat cu simptome nu asa caracteristice turbärei. Prin urmare de unde mortalitatea este fixä la cei de control, ea este prelungitä la cei vaccinati. Insä aceste resultate relativ la mortalitatea celor vaccinati, nu semnificä cä nu se pöte ajunge cu acest tratament la o imunitate mai mare. In dorinta de a cerceta efectele acestei vaccinatiuni, timpul fiind lorte scurt, dupä preceptele D lul prof. Babes noi am variat procedeul pus in usagiu, ast-fel s'aü supus 5 epuri unui tratament in scop prealabil de premunisare si dupe terminarea cäruia s aü dispus infectiunea. Solutiunile vaccinale in acestä experientä, desi aü fost fäcute in acelesi dose, insä numeral lor s'aü redus asa in cät tot tratamentul s'aü operat in 5 dile (G^: 0 Noembriu) dupe a cärui finire, epurü s'aü läsat in repaos mai mult timp cänd 2 aü fost infectati la 18 No-embre, iar alti 2 tocmai la 25 a. lunei. Primii doui, unul fiind deja cahectic a murit accidental a 3-a di, al 2 a a su-pra-vetuit pänä la 30 Noembrie (controlul seü mort dupe a 7-a di) cänd a murit mai mult intr'o stare de marasm, färä simptomele tipice de turbare, secundi 2, dupe infectiune, aü fost supusi din noü unui tratament cu solutiuni förte ener-gice, ambii aü sucombat dupe un timp mai muft saü mai putin lung ca de regulä, unul cu contractiuni violente ale ex-tremitätilor si o reactiune febrilä intensä, altul intr'o stare marasmaticä. Este natural asa dar a admite cä o parte din vaccinatiuni au fost insuficiente, iar altele prea exagerate, cäci mörtea celor doui epuri secundi se pöte explica prin apropierea prea mare intre vaccinatiune si inoculatiune.

OOOOOOOO^OC t?r^ CO CO r.O ?Ti CO CO OT¹ CO ?7 CO -* d 3

raquo; ^ lt;J Cm

^ amp; a.

a,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;quot;^

OCOO =00000 r^^




	bp	^

	Ph	---



	M




	tn	-S
	gt;laquo;

	O-i


	71
	71

		'


	5	#9632;S

	Ph


	il

r^ o onbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;fM o ^ 5

ooc^oo-o.i

cococococo-^-^co a

as ^i ci

o cc 'O o -p

i 1

o_ O O t_- w #9632;_

co o o; o o ct- o O' o cococococooo^^ ^4

00 -^ ci r^- ct co -^ -H co ^o

oocoooo = 0 o S -0raquo;ÄOiOS000bCTgt;aOraquo;lt;fcO5O3

0? CO C^ 00 CO CO CO CO CO 00 CO CO


		i-H O
		CO '^
	3	Oj 'S
	0	' ' laquo;
	gt;	^ 0
		0
		ftlaquo;

\-nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; -H ~ 00 ^ r- r- raquo;o -H

OOOO OO¹ OOOOOO

00 araquo; os OS o^ go So o) as ^ oraquo; pa

CO CO CO CO CO 'CO CO CO 00 00 CO CO

-C r- 103 o no co i co rs laquo;4-3

rooo='OOo.oo C-rf CO 't 00 00 00 CO 0Q CO ^ ^ ^

' ' iO t CO 00 -t CO O 'M ll -0000= 2 = ^ o H 0505050SOSOS050SOSO ⁰

CO 00 00 CO 00 00 00 0? CO -* ^

i i

Si! 1 1 I I I

1 I

2 M I I

1 1

quot;3 gt;

000

 *R Tl^l.^ ^ ^ '

T. tI 1I ^Hnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; ^HiliI löi-H^H

rS a? X O C 'O


	*JZ 0 ~ ~ 0*	= = = 0 2 ⁰ -;
	*- -* c: CT N**	^ ^3 t-H M Ö 03 .
	inocul inocul PAU inocul	PAU inocul inocul
	claquo; cS cS cS C2	ri rt c3 rt c3
	r-^CMOT^f lO CO C- 00 C20

lUi-

Dupe cum se vede din tabloul celei de a 3 serie de ex-periente fäcute la 5 epurii infectati cu virus fix prin plägi, la busa superiörä^ muschii dorsal! si ureche, 2 care aü fost läsati ca control a murit regulat dupe 8 dlle, iar din cei trei supusi tratamentului cu acestä substantä chimicä, unul a murit paralisat, al 2 lea a murit cu simptome de turbare iar al treilea scäpänd de perioda de pronuntarea maladiei a vetuit in cea mai deplinä senätate pänä la 31 Decembrie ast fel temperatura sa de la 431 este urraätörea:

DU. Doc. 4 5 G 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Temp. 39⁰3 38⁰4 39⁰G 3Sⁿ9 3S⁰8 39⁰5 39ⁿl 39⁰4 39⁰4 39⁰1 39deg; 39deg; 39⁰7 Dil. 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 T-ra 39⁰2 39⁰4 39⁰4 39⁰539^o539⁰2 38⁰9 39⁰1 38⁰5 39⁰2 39⁰5 38ⁿ9 39⁰640⁰1 40ⁿ5

Remarcäm tot de o datä cä noi iam administrat in tot timpul de la 4IG Decembriu cäte 1 c cub de solutiune concentratä, acesta cred a contribuit al aduce intr'o stare cahecticä, avönd organismul förte slälait, nefritä albuminösä si un inceput de paresie a trenului posterior. Efectele vac-cinatiunei. aduc dup8 cum se vede febrä si noi putem di-visa experientele in mai multe loeriöde urmänd numärul si epoca vaccinatiunilor, care aduc acestä influenta bine accentuate pentru temperatura animalelor supuse tratamentului, unde dupe primele injectiuni ipodermice se manifesto, si dispar cu totul mai tarziu dupe ce organismul s'a obicinuit cu solutiunile vaccinale. Observatiunile atentive ne aratä 1.) cä acei dintre epuri care a avut mai intäiü o febra mo-deratä si pe urmä sa acomodat repede aü resistat mai mult ca ceM-alti

2deg;) Cä epuri bine vaccinati numai presintä febrä.

3deg;) Cä epurii vaccinati au putin saü mai mult timp febrä cu cät infectiunea este mai apropiatä de vaccinatiune si ca conclusiune putem deduce cä In momentul undema-ladia trebuia sä se declare, unele din vaccinatiuni aü oprit febra premonitorie cu care debutezä maladia, iar cu altele efectele aü fost nule. Evident acest studiu asupra vaccina-tiunei Chimice este insuficient, el presintä cea mai mare importantä pentru* cä in acest cas vaccinul chimic odatä aflat ar putea fi distribuit färä nici un pericol si cu tötä siguranta, el ar fi tot dauna eficace si inofensiv.' Este sufi-cient de a stabil! cä el existäceia ce ne pare mentnänd faptele expuse, insä el trebue cäutat indelung.

CONCLUSIUNI

A. Morva

1). Influenta patogenä a bacilului morvei tine de pro-ductiunea unei substante chimice speciale.

II). Productele amorfe secretate prin acest bacil in mediurile unde el vegetedä, pot determina prin injec-tiuni la animate febre, nefrite si mörtea.

III). Aceste producte microbiene n'aü nici o actiune localä in puntul unde se injectezä, ele provoacä tot-d'a-una o reaetiune generalä.

IV). Aceste proprietäti zimotice apartin unei substante precipitabilä prin alcool si sulfat de amonium, so-lubilä complect in apä si glycerinä. Chloroformul si etherul nu alteredä intru nimic felul ei, ceia ce aratä cä aceste vehicule nu solvä substanta activä in cestiune.

V). Studiul asupra extractelor etherice si de chloroform, ne mai aratä tot de o data cä aceste vehicule nu extrag nici o substanta caracteristicä fie toxicä fie pa-togenä.

VI). Cäldura släbesce saü distruge chiar efectele active si terapeutice ale aceste! substante, in acest din urmä cas gradul cäldurei trebue a fi mai mare de 100 grade.

VII). Acestä substanta oträvitöre este dotatä de o actiune fisiologicä förte energicä, care pöte intrece chiar limfa Koch, avend multe analogii cu enzimele saü dias-tasele (fermenti nefigurati).

VIII). Tot de odatä ar fi exagerat de a crede, cä ac-tiunea produselor solubile ale bacilulul morvos, ar fi in de ajuns singure pentru a produce böla.

IX). Este stabilit definitiv analogia acestor producte cu a alter böle ca difteria, tuberculosa etc. cea ce face ca morva sä reintre in cadrul bölelor produse prin into xi cat iune.

X). Reactiunile generale si violento ce se produc la animalele atinse de morvä (caii) cu dose prea marl, sunt in general mult mai vätämätöre ca utile si spre a se proba intr'un mod precis efectele terapeutice, trobuesce un studiü indelungat si condus cu multä intelepciune.

XI). La Cobay, injeetiunile fäcute in scop vaccinal atät inainte cat si dupä infectiune, ne par a nu produce cänd dosele sunt prea mici o impedicare in mersul bö-lel, contrariu cänd sunt prea mari aduc o stare maras-raaticä, gräbesc mörtea cu atenuarea bölei si numai in öre-care casuri cänd ne am apropiat de dosa tolerabilä am obtinut o impedicare a bölei si o stare integralä de sänätate a animalelor, ceeia ce ne a permis a afirma ca exaetä asertiunea lui Finger, cä se pöte obtine o imuni-tate in contra acestei böle. Cu töte acestea pänä in present morva nu se pretezä lesne unei demonstratiuni decisive si eclatante de vaccinatiune prin substante chimice.

B. Turbarea

I). Acestä substantä oträvitöre existä si in sistemul cerebro-spinal al omului si animalelor mörte de turbare.

II). Ea produce la animale febre, iperestesie a simtu-rilor, paralisii si 'mörte ; insä nie! o data nu produce turbarea cu adeveratele ei simptome patognomonice.

III). Aceastä substantä n'are de loc actiune localä si numai generalä.

IV). Ea este de asemenea precipitabilä prin alcool absolut si sulfat de amoniu, solubilä egal in apä destilatä ^i glicerinä.

V). Prin proprietätile sele fisice, chimice si fiisiologice are multä analogie cu diastasele saü enzimele.

VI. Este probabil cä sub forma pe care o abtinem noi, este complex ä siceia cese poate concepe este cä aceastä substantä poate cuprinde de o data pe längä altele si pe cea vaccinalä.

YII. Resultatele obtinute din experientele efectuate la epuri spre ai imunisa contra turbärel, ne aratä cä acestä substantä nu represintä incä un propriü vaccin chimic, cu tote cä in unelo casurl am obtiuut o prelun-gire a periodel de invasiune si cu atät mai mult o probä de temporisare a cursului si simptomelor bolei.

Buna de iinprimatnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; \^Tedut

Presedintele juriluul,nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;Direclorul scolel

P. S. OGSASRnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; i. /. IOmiSMW

J'/t



	3279nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; *** W-^f/^^ SCOALA SUPERIOARÄ DE MEDiCINÄ VETERINARÄ** JVö. 4:0. CONTRIBUTIUNE LA STDDIDL laquo;ICO-BlOlflGIC sect;1 EXPERIMENTAL ASUPRA PRODUSELÖR MICROBIENE SOLUBILE, PATOGEXE sect;1 VACCINALE ALS MORVEI sect;1 TURBÄREi

	TEZÄ IPenti'u obtinerea Diplomel de Medic-'Veterinar. Prescniatä si sustimdä la......Ü..................................... lunie 1891

	ACHIL M. MOTOCÜ

	Ife



	BUCUßESCInbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; ^ \l£L^ TIPOGRAFJA MCDERNÄ GR. LUIS. STR. ACADEMIEI, 24- 1891.



	SCÖLA SUPERIÖRÄ DE MEDICINÄ-YETERINARÄ

	Director: D-nul AL. I. LOCUSTEANU DOMNtl PROFESORI #9632; Anatomia Generalä ....... ' quot; 1 Jstologia . . ..... * \ M.'79t.e.Bnilesea Anatomin descrtptiva st comparata . . . . j Teratologia......._...... Imohxjia generalä s? specmlä......\ _n AI. Lscttstliaa Terajmiticä teorefkd si experimentalä, . . . ' Pathologia generalä.......... #9632;, Anatomia pathologicä generalä cn äemonstraü- um microscopice . , ........Jgt; * Chr. Cs-ldssa* Inspecfia sanitard a cärnurilor......j Clinica propedeoticä .... ....,' Pathologia ineält;calü........' ' lnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; M. CoTass Clinica medicalä..........) quot; Pathologia chirurgicalä.........^nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; j p_ÜSSCIi Clinica chirurgicalä . . #9632;.......( quot; * r '* Polifia sanitarä veterinarä.......\ Pathologia hoalelor contagioase ....nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; .1 Microbeologia teorecticä $i practicä...../ lt;gt; S.A. quot;raquo;rsa Legislatia comercialä veterinarä..... Medicina legalä, cnstndiid intoesicafiunilor . Medic'ma operatoare teoreticä npracticä . . .-v Anatomin topograficä .....#9632;#9632;#9632;{nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; p_ Qcggss Esteriond anmalelor domesfice ....'( Arta potcovitului teoreticä sipradicä . ... Agromonia in raporf cu medicina veterinarä . . gt; i' -#9632; -#9632; raquo;SJUgrea Zoofecnia generalä fi specialä.......) Botanica..............-v Zologia..............I Ig iiwlt, ds medieiüS Fisica...............( Chimia organicä sect;i anorganicä. .,....' SEFli; $efde ciinkä............B'7$tP.eeastaatiaesoa * al lucrärilor fisiologice........nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;,, V'scsst^* ,. ,, ,. 'anatomice........nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;laquo; IT Filip * ' dehonle contagicase.....gt;nbsp; nbsp; nbsp; ^ p sect;t_tmsgtl* * ,. pnlitic sanitarä......( raquo; r. laquo; zooteenice .......inbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; _ffj BmSÜtm* * ,. emathomo-patologice.....( .. ,, ,. medicina operatoare* . . . . ^nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;g Seamp;tttasOlt ,. nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;clinica e.rternä....../ .. ,. farmacologice.......nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;* V- dttettstiü* _r ,. ,, fisicesect;i chimice......nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;ßr. A Ssbes Medic conferenfiar...........nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; Vlriaesaa Manipulatiuni farmaceutice.......nbsp; nbsp; nbsp; D.far. if. StMUSSOU



PRESEDINTEUUI TEZEI MELE

* ^y. iL/ceeintt* Omag'm de recunosect;tin}ä.


*Situ amp;/. ^*		a mitt


Frofusor de patologia gmeralä, anatomia patolo-gicä,inspecjia sanitarä a cärmirüor, membru in consiliul srmitar superior.

^ - tu r Ex. i/fi vi ufii cu

Profesor de Anatomia des Tiptivä si comparatd. amtomia generala, htologie si Teratologie


*@f-/ur amp; J'. %L*	fUrte-leti

Prcfesor de Igiena. Agronomie si Zootechnie

Tnvefamintele $i perceptde ce amputtit impärtäd de la D-vösträ,castudent, vor fi pentm min? o ca-Icitzd hi viitor fi o amintire ncrfhsäpentnt respect.



	PARTEA I CONS I DER ATIUNI GENERALE ASUPRA MORVEI

	NATIEA SI OEIGDJA SA.

	Morva ?! farcinul (Maliasmul acut si cronic, Mucit, böla Mallearä, Räpciuga si cärtita) este o bolä infec-tiösä, specificä, contagiösä si vimlentä a genului equin, caracterisatä de o manierä gencralä prin jetaj, glan-daj, umtiäturi. tumori, sancäre saü ulcere si prin for-mat-iunea unor productiuni tuberculiforme in tesutul pelei, tesutul conjunctiv sub-cutanat, sistemul limfatic, pulmon, etc. Acestä maladie se ivesce numai prin contagiune, determinate de contactul intre animalele bolnave cu cele sanetose, ingrijitorl, harnasamente, beuturi si ali-mente, etc. la cal, mägar si catar; ea este insä ino-culabilä si transmisibilä la om si la alte specil de a-nimale ca: Cobay, epuri de casä, pisici, caini, capre si 01. Bovideele sunt cu totul refractare räpciugei. Nu am cätusi de putin intentiunea de a face aid istoricul acestei bole, voiü cäuta insä a aräta in trecät cä vechii hipiatrii consideraü räpciuga printre bölele benigne, Absyrthe si Vegetius Renatus afirmaü cu cer-titudine contagiositatea, din care causa aü si mai de-numifo chiar Malleus Humidus. Cornil, Chauveau , Hallier , Bollinger, Christot si



	17 o incliuatiune naturalä a spiritului ne am putea intreba mal cu semä cänd morva are cea mai mare analogie cu tuberculosa, dacä aceste substante la cea dintäi n'ar putea fi produse prin bacilul seü a cärel functiune expresivä este, intocmai ca si la cea de a doua si prin a cärel respändire In organism ar produce desordinl generale si lesiuni vasculare in töte organelo. Intr'ade-ver productele residuale ce lasä actinnea bacilulul mor^ vos, in sänge, muschi organe, etc. pretutindenea unde el träesce, n'a fost admisä pänä in timpurile mai nuoi ^i cunoscintele actuale ne face a crede ca microbul produce bola, aducend alteratiuni chimice sub imflu-enta directä sau indirectä a produselor ce el nasce. D. Finger intre alti crede existenta acestor producte. Experientele care tind a proba acest fapt sunt de-parte de a fi terminate si nu le consider de cat ca un premers, insä ele au deja date indestulätöre pentru a demonstra existenta in module de culturä a bacilulul morvei. a nnei oträvi chimice speciale. Otrava morvei existä peste tot locul unde bacilul o elaboredä desvoltändu se, activitatea sa este förte energicä cäci injectatä in peritoneü, ipodermic saü vene la cobay, epuri de casä, cai si paseri, produce efecte termogene toxice si probabil vaccinale. Daca filträm prin portelan o culturä in bulion simplu saü asociat cu extract de cartofi, dupe ce ea a re-mas mai mult timp in etuvä, toti microbii sunt retinuti prin filtru si licidul obtinut este perfect limpede si user s'aü förte pronuntat alcalin dupe vechime, care dacä S3 insemintezä din noü cu bacilul morvei numai per-rnite desvoltarea -sa, el sä nimicesce singur dupe un timp de cäte-va dile. Un fapt de mare importantä este virulenta produc-telor solubile ale culturilor de bacili morvosi, cäci in-jectiunea in dose mai mult saü mal putini marl de culturi sterelisate, a omorät jumetate din animalele cu care am experimentat si acelea care au supra-



	si evaporat in mediul ambiant, examenul ulterior cu lupa nu ne-a furnisat nimic de remarcat. Din cele ex-puse ne-am convins cä prin spälare cu aceste mediurl disolvante, nu se pöte extrage nimic din masa ast-fel tratatä. In unele casuri, dupe solvarea complectä a filtratukn alcoolic in apä destilatä aditionatä cu 50% glycerinä, s'aü reprecipitat din noü in alcool abs. unde iaräsi s'a nässcut un precipitat. care s'a filtrat repede si spälat do mai multe ori cu ale. abs.. uscat el saü redisolvat in apä destilatä si incä odatä reprecipitat cu alcool. care evaporat in vid an lasat In stare liberä substanta activa. Substantele ast-fel obtinute se presintä rna-croscopicesce in forma unor rnase amorfe, facil sfärä-mieiöse in praf, forte dense, förte solubile in apä destilatä si glycerinä. identice prin proprietäti fisice. chi-mice. fisiologice si tot asa si prin caracterrle cliimice (reactiunilo generale ale albuminelor) cu substanta ob-tinutä din aceleasi cultml de morvä, prin metoda Kühne, Hanchin. Din tüte experien^ele reiese cä felul precipitatelor obtinute atät prin metoda Roux si Yersin, Brieger si Fränkel de o parte, Kühne si Hanchin de altä parte, par a ti identice, fiindcä ele nu diferä esentialamente intru nimic \|i credern. färä a cornito nie! o eröre, de a le privi ca analöge, asa in cat una cat si cei-1-altä metodä pot ti intrebuintate cu acelas efect. Spre a avea o ideie generalä asupra cantitätilor ce se obtin prin precipitare alcoolicä tiuend compt riguros cä a-ceste cantitäti de si destul de marl, ele nu pot fi de cat substantele albuminoide din bulion metamorfosate prin elaboratiunile vietel bacililor si incärcäte cu productele solubile ce ei furnisedä si carl stau direct in relatiuni cu vecliiinea. mediurile nutritive si temperatura fisiologicä. etc. noi am luat 220 c. cubi tiltrat avend vechimea dc 23 clile. precipitat si sträns pe un filtru cleja cäntärit cu precisiune mal intäiü	singur si extractiv; da la sec am intre mult saü preparä i: cerinä pr cest scop o sutä. Do reg din acest periente. töte mesi de si ace conservat sunt dihii tinendu-le timpul ut Intr'un de morvä cartofi si trcgilor c( a fost de' care s'a i urmä prei nusiü. floe cool prin leas! can Acest pre c cubi a s'aü incäl( minute pe cas subst aceste ca; servit la ] porezä pe va c. cub



	:!n

	etc. Temperatura rectalä incercä tot dauna o mare urcare (37^u5 si 38⁰5 4 l⁰3). Pe urmä excibilitatea ner-vösä diminue cu o micsorare a sensibilitatei generale si miscärilor si ca consecintä a eliminatiunei nefrite al-buminice si veritabile star! cahectice.

	EXPERIENCE ASUPRA EFECTELOR PRODUSE PRLN MATERIILE SOLUBILE CL'I/rURILE FILTRATE PRIN PORTELAN

	Experienta l. La l Septembrie 1890, s'aü inoculat in cavitatea peritoniala a unui cobay. 1 c. cub de culturä de morvä in bulion simplu veche de 55 dile si filtratä prin Chamberland. Temperatura anteriörä inoculatiunel ;-58⁰5 ; dup-f inoculatiune cobayul a avut o reactiune febrilä intensä care se mentine la orele 6 p. m. la 39'i ; perul sbärlit presentand si tremuräturi fioröse. A 2-a di animalul restabilit a vietuit si träeste in deplinä sänetate. Experienfa II. - La 21 Decembrie 1890 s'aü injectat in tesutul celular subcutanat la im epure 2 c. cubi de culturä bulion simplu in etate de 35 de dile si filtratä prin Chamberland. Temperatura la ora 11a. m. anteriörä inoculatiunei este 38 ⁰8; dupe inoculatiune la 5V2 p. m. 4Öquot;6. In cürsul reactiunei epurile este abätut, trist, inapetient, se observä ore care con-tractium spasmotice. Spre a invedera faptul si mai mult, am inoculat la ora 2 p. m. un alt epure B. cu aceiasi dosä avend temperatura nonnalä inaintea inoc. dupe inoculatiune, se re-marcä aceleasi simptome cu T-ra la 572 p. m,4Ö^ü2. La 22 Decembrie, epurii inoculati aü perul sbärlit. stupefiati, pelea ardetöre, inapetientä, respiratiunea acceleratä si dyspneicä, t-ra ridicatä la 9 ore a. m. 40⁰3, sera la 5 p. in. 40'^J3. La 23 a. 1 se observä simptome mult mai agravate, anlmalele par coprinse de 0 stare maladä, perii sbärliti, numai mänca de fei, somnolente, bätäile cordului accelerate, respiratiunea dyspneicä. La 9 ore a. m T. pentruA40⁰5, sera la 5'/a ore p. m. 4O⁰9, asemenea si pentru B. La 24 aceiasi lunä di-mineta epurii se gäsesc in aceiasi stare, cätre serä par a se restabili putin, temperatura descresce la 9 ore a. m. A are



	EXPER1EN^TTA FACUTA LA UN' CAL SANAT03 Experienfa XV. - La 24 lanuarie ora 3^l/2 p. m. squot;a ino-culat ipodermic In regiunea costalä stängä la un cal 0 5U c. cub solutinne (din o solutiune de 0.1 5 c cubi apä destil. si glycerinä sterile). Calul are etatea de 7 am, de varietate ungarä, se gasesce in bune conditiunl fisiologice. Terape-ratura ant inoc. 37⁰1, dupe inoc. la 5 ore p. m 37o9 G ore 38(4, 7 ore 38'6, 8 ore 38ⁿ9, 9 ore 38'8, 10 ore 38'9¹/a, 11 ore 39^a2, 12 ore 39'4, l'/a orä 38^i,5. A dona di la 8 ore a. m. temperatura se mentine la 38o4. seara 5 p. m. 38⁰1. Ani-malul continuä de a träi si astädi in deplinä sänetate. EXPERIENTE FACHTE LA PASERF Experienta XVI ?! XVII. - La 12 lanuarie ora 10.45 m. s'a injectat in muschi! pectoral! la o giiina 0.08 c. cub din aceiasi solutiune dosatä pe principiul colorimetric de la experienta XI, paralel cu limta Koch si tuberculosä gäinilor. Temperatura ant. inoc. 41⁰3, dupe inoc. la 11.45' ore 41⁰5, 12.45' ore 41^u5; 3.45, ore 41⁰G, 4.45 ore 42', G ore 4r^,G, 7 ore 41-'5_!8 ore 40^ü8. Dacä ne raportäm la limfa Koch si aici gäsim cä, de unde aceastä limfä data In aceiasi dosa abia a atins tifra de 41⁰G, la morva a ajuns la 42' ceea ce ne indica de sigur cä avem de a face cu o substantä si mal activä si mai toxicä. Asemenea experientä s'a fäcut In aceiasi di si la un porumbel cu aceiasi dosä, obtinänd aceiasi elect.

	TNCEKCÄEI ASUPRA VACCINATIUNEI MORVEI Progresul realigat in anil din urmä, fäcu ca lumea sciintificä sä aducä sciri inveselitöre pentru cele mai grozave maladii. care de mii de ani aü fäcut si fac incä spaima nemului omenesc. Imunitatea contra a-gentilor infectiosi, acestä misteriösä actiune fu afiatä pe ici pe colea, si astä-di ea se resumä intr'o grä-madä de cause flsice. chimice si biologice, si mai mult



45

sänetos la ora -l'/sP-mL dupe caretemperaturadinnormalä cum era Inainte (38deg; 8) a ajuns la 9 ore la 39deg; 5, a doua di temperatura restabilitä dupe care el a trait in bune con-ditiuni fisiologice pänä la 28 Februar cänd a fost infectat. Cobayul care ne a servit ca control de infectiune a murit la 11 Februar cu siraptome tipice de morvä, lesiunile or-ganelor si culturile obtinute din töte acestea aü afirmat cu certitudine. La 30 lanuar s'aü injectat iaräsi prin culturl virulente, doui cobay si unul din ulcerul unui cobay care fusese infectat din jetajul unui cal morvos, toti trei presintä spre a patra di simptonie locale caracteristice (nodule si ulcere) la locurile de infectiune. La 5 Februarie mcepem a vaccina pe unul infectat din culturä, si eel din ulcer, remanend cei-l-alti ca control de infectiune, osebit am luat incä unul sänetos ce s'aü injectat cu aceiasi dosä spre a verifica si actiunea substantei. Fie-care din eel trei a primit dosa de 0.005 de substanta activä. Temperatura ant. inoc este pentru eel din culturä. A 38^u4; pentru eel din ulcer B 391; pentru eel sänätosC 38'-¹5, dupe inoculatiune luatä la orele:

1 p. m. A. 38⁰4 i B 39⁰7 C	; p. m. S¹^ p. m ^/o p.m. 6 p m. S p.m. 10 p m. bOnnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;89⁰4nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 39⁰3nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39'nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 3f5quot;9nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 8ö⁰7 3y⁰4nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39⁰5nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39⁰4nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;nmnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39quot;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3S⁰9
1 p. m. A. 38⁰4 i B 39⁰7 C	38⁰4	#9632;jo 0	3laquo;'-^,S	3805	3amp;⁰9

La 6 Februarie a primit fie-care ipodermic 0.007'/^ gr. T. ant. inoc. la A SS'ß, B 39'3, C 39quot;S, dupe inoculatiune la orele: 10 a.m.nbsp; nbsp; l^lU p mnbsp; nbsp; nbsp;2'lo p, m.nbsp; nbsp; 4 p m.nbsp; nbsp; S¹/^ P-mnbsp; nbsp; nbsp;12 p.m. A. 3Squot;7 38quot;8 39^IJ7nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3v-⁰8 38⁰9nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 88⁰9 B 39⁰5 3!;⁰.'gt; 39quot;9nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39laquo;d 3.S'^I8nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 89⁰2 C. 39deg; 39deg;! 39⁰5nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39⁰2 SS¹laquo;nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 88deg;? La 7 Fevruarie se face pausä, Tra la 9 a. m. pentru A. 37¹'9, B 39quot;2, C 38⁰9. La 8 Februarie se administreadä la 11 ore a. m. 0 01 gr. numai cobayului prim A si celui sänetos C. Temperatura ant. inoc. A 38'6, C 38⁰8, dupe inoc.

12 a. m. A 89deg; 1 B. 39⁰3		4. p. ra. 7 p. m. Smnbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39deg; 1 39''1nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; 3S⁰9

La 9 Februarie se face pausä pentru toti. temper, la A 38⁰4, B 39quot;3, C 39deg;. La 10 Februarie se vaccinezä toti trei la ora 9 a. m. Cei



	40 si rinichii congestionatt Cci-l-alt cobay vaccinat ciduind tntr'o integralä svnäfntc a fost si el rcinfedat hi 1^ Apriii' cu nu* noü control care more la 3 Medü de morvO, ktr el din fericire a resistat .slt; la acestä a dona infecfiune in cut astä-ejl träesce in deplinä sendtote. La 26 Februar s'a injectat incavitatea peritonialä a unui cobay 0.25 c cub (din o solutiune ordinarä de 0.1 gr.-\|-2^l'2 c. c. apä dest. si glycerinä). T-ra ant. inoc. 28^u4, dupe inoc. 6 ore p. m. 38⁰quot;7, 7 ore 39deg; 4, 8 ore 39* 7, 9 ore 39deg; 6. A doua di T. la Q'/a ore a m. 39laquo; 4, 5 p.m. 38deg; 6. La 28 Fe-bruarie ora 10 a.m. s'a administrat la acest cobay A pre-cum si la un altul B. cäte o dosä de 0.0005 gr. T. Antlaquo; inject 11 ore. Dupe inject. 2 ore p. m. 4 ore, 6 ore 3S ⁰7 A. 88 02nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3S⁰r)nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;38 ⁰7 IS 3S ⁰2nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;33 ⁰önbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;3S ⁰7nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp; nbsp;39deg; La 2 Martie T ra la 10 ore a.m. A. 38deg; 1. B 38deg; 6; la 11 ore li s'au injectat Jn peritonea 0.007' 2 gr. dupe cars T-ra la A : 3 ore p m. 39deg; 3. 5 ore 39^u 6. 7 ore 39laquo; 7, B 3 ore p. m. 39laquo; 4. 6 ore 39deg; 5- La 4 Martie a primit ambii in peri-toneu 0.01 gr. dupe care T-ra la A ora 5 p. m 39deg; 5, 6 ore 39deg; 7, B 5 ore 39raquo; 2, 6 ore 39quot; 8. La G Martie a primit fie-care 0 01¹ 2 gr. T-ra A 3 ore p. m 39quot; 1, 0 ore 39J 7; B 3 ore p.m 39deg; 6, G ore 39o 6. La 8 Martie ambii cobay a primit la ora ir/2 a.m. 0.02 gr. T-ra la A 2 ore p.m. 39quot; 2, 4 ore 39deg; 5; B 38quot; 7. 4 ore 38deg;. La 10 Martie starea generalä a animalelor e satisfäcätöre, primesc fie-care 0 03 gr. din a-ceiasi solutiune, T-ra ant. inoc A 38'5, B 38 ⁰7. dupe inoc. A S¹* ore '39quot; 4. 6 ore 38deg; 9; B 3¹'2 ore p m. 39deg; 2, 6 ore 38deg; 5. Din acestä di pinä la 16 Martie s'a läsat in repairs absolut, dupe care li s'au administrat in acestä di 0.03 gr. din 0 nouä solutiune. T-ra ant inoc. A 38 06, B 38 ⁰6, dupfi inoc. A 4 ore p.m. 39quot; 1, 6 ore 39deg; 8 ; B 4 ore 39^(l 5, 6 ore 40'. La 17 Martie a primit fie-care 0.80 gr in peritoneu, t-ra ant; inoc. A 38deg; 9. B 38deg; 7. dupe inoc. A 2 ore p.m. 39'9, 3 ore 39deg; 8. 4 ore 3flo6,'5 ore 39o 1; B 2 ore p.m. 393 9, 3 ore 39^ 7, 4 ore 39o 7, 5 ore 39laquo;. Acesti doui co-bayi au trait in cea mai perfectä senätate pinä la 8 Apri-lie, cand a fost infectati impreunä cu un al 3-lea de control din 0 culturä purä de morvä de 12 dile, in cäte un busunar inquinal. Se remarcä cä imediat dupe infectiune locul ino-culat a inceput a se ulcera, insotindu-se de fenomene fleg-masice, inse töte acestea dupe un timp scurt a diminuat, luänd un mers spre vindecare. Unul din ei a fost omorit

	i









	CONCLUSIUNI

	A. Morva 1). Influenta patogenä a bacilului morvei tine de pro-ductiunea unei substante chimice speciale. II). Productele amorfe secretate prin acest bacil in mediurile unde el vegetedä, pot determina prin injec-tiuni la animate febre, nefrite si mörtea. III). Aceste producte microbiene n'aü nici o actiune localä in puntul unde se injectezä, ele provoacä tot-d'a-una o reaetiune generalä. IV). Aceste proprietäti zimotice apartin unei substante precipitabilä prin alcool si sulfat de amonium, so-lubilä complect in apä si glycerinä. Chloroformul si etherul nu alteredä intru nimic felul ei, ceia ce aratä cä aceste vehicule nu solvä substanta activä in cestiune. V). Studiul asupra extractelor etherice si de chloroform, ne mai aratä tot de o data cä aceste vehicule nu extrag nici o substanta caracteristicä fie toxicä fie pa-togenä. VI). Cäldura släbesce saü distruge chiar efectele active si terapeutice ale aceste! substante, in acest din urmä cas gradul cäldurei trebue a fi mai mare de 100 grade. VII). Acestä substanta oträvitöre este dotatä de o actiune fisiologicä förte energicä, care pöte intrece chiar limfa Koch, avend multe analogii cu enzimele saü dias-tasele (fermenti nefigurati).